Fibre solubile versus fibre insolubile
Reclamele ni le prezintă ca fiind de folos în prevenirea constipaţiei, însă fibrele au şi alte calităţi pentru care e bine să le consumi, de exemplu reglarea nivelului colesterolului şi reducerea riscului de a dezvolta cancer de colon sau de sân.
Tipuri de fibre: solubile şi insolubile
Ambele tipuri sunt nedigerabile, nefiind absorbite în sânge. Din acest motiv, fibrele furnizează 0 calorii organismului, adică nu sunt folosite pentru obţinerea energiei. În schimb, ele sunt eliminate din corp, cele insolubile rămânând intacte în interiorul intestinelor.
Fibrele insolubile
Sunt responsabile de controlul şi de reglarea nivelului pH-ului din interiorul intestinelor, fiind de folos în activitatea mişcărilor intestinale. De asemenea, consumul lor previne constipaţia, elimină substanţele toxice din colon şi previne producerea substanţelor cancerigene. Printre cele mai cunoscute de numără: tărâţele de grâu, fasolea, lintea, seminţele de in, miejii de seminţe şi legumele.
Fibrele solubile
Au funcţia de a reduce nivelul colesterolului rău din sânge şi al lipidelor, deoarece absorb acizii graşi din tubul digestiv. De asemenea, micşorează riscul apariţiei bolilor de inimă şi reglează nivelul zahărului din sânge, fiind recomandate mai ales celor care suferă de diabet. În topul fibrelor solubile se regăsesc: tărâţele de psyllium, avocadoul, varza de Bruxelles, soia, cartofii dulci, sparanghelul, fructele şi miejii de seminţe.
Cum le alegi
Nu este nevoie să alegi un anumit tip de fibre, deoarece multe alimente le conţin pe ambele, deopotrivă. În schimb, ceea ce contează este cantitatea, fiind recomandate aproximativ 25 de grame de fibre în fiecare zi.
