Dr. Oana Sinişteanu: „Sistemul imunitar se maturizează la 12 ani, când se secretă cantităţi mari de anticorpi‟

Sistemul imunitar reprezintă ansamblul mijloacelor utilizate de corp pentru a face faţă atacurilor din exterior, virusuri, bacterii, şi din interior, celulele maligne. Când imunitatea slăbeşte, organismul are nevoie de ajutor pentru a funcţiona la parametri optimi. Dieta bogată în vitamine şi minerale, suplimentele alimentare, un stil de viaţă activ, igiena adecvată, vaccinurile, precum vaccinul antigripal şi anti-COVID-19 întăresc imunitatea. Ce se întâmplă după boală şi cum ne punem mai uşor pe picioare?

Criza sanitară din întreaga lume a adus odată cu numărul semnificativ de infectări şi soluţii de prevenire a bolii, dar şi de creştere a imunităţii, după infecţie. Vitaminele C şi D, mineralul zinc şi antioxidantul quercitină (face parte din clasa bioflavonoidelor, pigmenţi din plante) sunt dintre cei mai întâlniţi când vine vorba despre recomandările medicilor pentru întărirea imunităţii. În acelaşi timp, nutrimentele fac şi subiectul câtorva mituri apărute în context epidemiologic. De exemplu, vitamina C te poate ajuta să grăbeşti vindecarea, dar nu poate preveni îmbolnăvirea. În ceea ce priveşte vitamina D, oamenii de ştiinţă au observat că la un număr mare de bolnavi de COVID-19 s-au înregistrat şi carenţe de vitamina D. De aici, a reieşit că această vitamină îţi poate oferi protecţie în faţa infecţiei cu SARS-CoV-2. Quercitina este un antioxidant, care a demonstrat în studii clinice, că are efect antihistaminic şi efect antiinflamator, putând reduce simptome, precum ochi înlăcrimaţi, strănut, nas înfundat, respiraţie dificilă, înroşirea pielii, prurit, edeme. Câteva simptome fiind comune cu cele ale bolii provocată de coronavirus.

Imunitate nativă şi imunitate dovândită

Sistemul imunitar reprezintă o reţea complexă de celule şi molecule, care ne protejează de microorganisme şi substanţe străine corpului. Rezistenţa organismului la îmbolnăvire se numeşte imunitate (din latină imunitas-atis, adică scutire de orice obligaţie) şi se manifestă prin mijloace de apărare specifice şi nespecifice. În cazul mijloacelor de apărare nespecifice, vorbim despre imunitatea naturală, genetică. Modalităţile de apărare specifice, mai precis, modul cum reacţionează corpul la atacurile externe şi interne, de-a lungul vieţii, sunt cunoscute şi sub denumirea de imunitate dobândită.

Imaginea 1/1: 2 oana sinisteanu new jpg jpeg

Funcţia imunitară se dezvoltă şi devine mai complexă pe măsură ce sistemul se maturizează, iar organismul învaţă să se apere singur împotriva diferiţilor agenţi patogeni.

Ce să ştii despre virusuri

Virusurile sunt de vină pentru apariţia multor afecţiuni, de la viroze până la infecţii fatale, produse de virusul HIV. Se estimează că există mai mult de 400 de virusuri care pot ataca omul. Dimensiunea lor este cuprinsă între 20 şi 300 de nanometri, deci sunt extrem de mici şi pot traversa barierele biologice, pentru a infecta. Genomul lor viral au un singur tip de acid nucleic, fie ADN (dezoxiribovirusuri), fie ARN (ribovirusuri). Deşi au enzime proprii, nu pot amplifica sau reproduce informaţia din genom fără o celulă-gazdă. Altfel spus, virionul, elemental viral infecţios nu are putere în afara celulei-gazdă – celule umane, vegetale, bacteriene, fungice, parazitare şi ale insectelor. Cât de uşor poate intra virusul în corp? Depinde de capacitatea sistemului imunitar de a-l bloca.

Obiceiuri care fortifică sistemul imun

Menţinerea unei imunităţi puternice presupune adoptarea unui stil de viaţă echilibrat, fără excese, fără suprasolicitare, cu o alimentaţie sănătoasă, cu asigurarea unui somn suficient şi de calitate, reducând nivelul de stres şi de poluanţi casnici. În ceea ce priveşte dieta care poate ajuta la întărirea imunităţii, este bine ca meniul să cuprindă: cereale integrale, fructe proaspete şi uscate, lactate (iaurturi, kefir, sana), legume, ouă, fructe oleaginoase (migdale, alune, nuci, fistic etc.), peşte, fructe de mare, carne albă şi carne roşie slabă, carne de pasăre şi acizi graşi nesaturaţi Omega-3 (ulei de măsline, seminţe de in) şi Omega-6.

Ştiai că…

… antibioticele nu tratează infecţiile virale, dar în cazul COVID-19, se prescriu astfel de medicamente pentru preveni co-infecţiile cu bacterii patogene?

… dozele mari de vitamina C pot provoca efecte secundare, inclusiv greaţă, crampe şi un risc crescut pentru apariţia colicilor renale (pietre la rinichi)?

… 20-30 de minute de exerciţii fizice moderate pe zi te pot ajuta să stimulezi şi să întăreşti sistemul imunitar, pentru a avea o sănătate mai bună?

... imunitatea de turmă – capacitatea unei mase de oameni de a rezista unei infecţii – nu e posibilă, după cum a afirmat Sir Andrew Pollard, şeful Grupului de Vaccinuri Oxford? „Această tulpină ne-a adus în situaţia în care imunitatea de turmă nu e posibilă, pentru că infectează şi oamenii vaccinaţi. Cred că ceea ce urmează e ca virusul să dezvolte o nouă tulpină, care să fie şi mai transmisibilă printre cei vaccinaţi. De aceea, e important ca programele de vaccinare să nu fie construite în jurul ideii atingerii imunităţii de turmă‟, a declarat. Pollard.

Dr. Oana Sinişteanu: „Sistemul imunitar se maturează în jurul vârstei de 12 ani, când structurile lui sunt capabile să secrete cantităţi mari de anticorpi‟

1. Ce ar trebui să ştim despre sistemul imunitar?

Sistemul imunitar reprezintă totalitatea mecanismelor de apărare ale organismelor vii faţă de agenţii patogeni. El este important pentru menţinerea sănătăţii organismului supus continuu influenţei factorilor externi. De asemenea, are rol în îndepărtarea sau distrugerea corpurilor străine nesănătoase şi nefavorabile sănătăţii, pătrunse în organism sau provenind din structuri proprii alterate (celule moarte, celule canceroase). Altfel spus, imunitatea este capacitatea de a ne păstra sănătoşi şi viguroşi!

2. Cum şi când se produce maturizarea sistemului imunitar?

Imunitatea este înnăscută, transmisă ereditar sau congenitală, dar şi adaptativă, dobândită. Aceasta din urmă este la rândul său dobândită activ – prin contactul cu agentul patogen, prin trecerea printr-o infecţie sau imunitate dobândită pasiv; aici vorbim despre anticorpii formaţi după vaccinare şi de anticorpii transmişi prin placentă şi laptele matern.

Sistemul imunitar se maturează în jurul vârstei de 12 ani, când structurile lui sunt capabile să secrete cantităţi mari de anticorpi.

3. Care sunt factorii care îl slăbesc?

Factorii care afectează sistemul imunitar sunt, pe de o parte, boli de tipul SIDA, cancer, diabet zaharat, vârstele extreme (copii şi vârstnici), pe de altă parte, consumul excesiv de alcool, fumatul, obezitatea, sedentarismul, sportul în exces, stresul emoţional, depresia, alimentaţia deficitară, poluarea şi mediul toxic.

4. Cum fortificăm imunitatea copiilor şi vârstnicilor în sezonul rece?

În primul rând, trebuie să avem grijă să îndepărtăm pe cât posibil factorii de care am vorbit mai sus. Astfel, trebuie să le asigurăm o alimentaţie corespunzătoare vârstei (mici sau mari), cu aport corespunzător de proteine, legume şi fructe proaspete, zahăr mai puţin, apă în cantitate conform vârstei şi greutăţii, alimente bogate în acizi graşi Omega, peşte , ulei de peşte, vitamina C, zinc, pre- şi probiotice pentru susţinerea florei intestinale normale. Trebuie să includem în alimentaţia lor alimente de sezon, pentru că nimic nu este întâmplător. De exemplu, în sezonul rece, mâncăm mai multe mere, portocale, citrice – asigurând, astfel, un aport crescut de vitamina C. De asemenea, trebuie să avem grijă să doarmă suficient, să facă mişcare în aer liber zilnic, să aibă o igienă corespunzătoare a mâinilor şi corpului.

Pe de altă parte, trebuie să avem grijă şi de imunitatea dobândită pasiv, aşa cum spuneam mai sus, cea prin vaccinare. Vaccinarea antigripală şi vaccinarea antipneumococică sunt extrem de importante în sezonul rece şi acum, şi vaccinarea antiCOVID-19.

5. Vaccinurile şi antibioticele „estompează‟ puterea sistemului imunitar?

Nu. Imunitatea este de mai multe feluri, iar când ne referim la imunitatea dobândită pasiv, aceasta se realizează prin intermediul vaccinurilor. Deci nu „estompăm‟ nimic, ci câştigăm imunitate prin vaccinare!

6. Prin ce investigaţie medicală poate fi evaluată starea sistemului imunitar?

Investigaţiile medicale cele mai frecvente şi uşor de efectuat sunt hemoleucograma completă cu numărul de leucocite şi formula leucocitară şi imnograma (cantitatea de anticorpi totali Ig A, IgE, IgM, IgG şi IgD).

7. Imunitatea scade odată cu înaintarea în vârstă?

Da, vârstnicii au o imunitate mai precară, cantitatea de anticorpi pe care o formează este mai mică şi, de asemenea, capacitatea de apărare faţă de un agent patogen este mai mică.

8. An de an, părinţii caută soluţii-minune pentru întărirea imunităţii la copii. Cât de benefic este acest obicei?

În primul rând, imunitatea copilului se formează tot timpul anului, nu numai înainte de sezonul rece. Deci trebuie să avem grijă ca cei mici să aibă o sănătate bună tot timpul anului, să aibă o alimentaţie corespunzătoare cu vârsta şi nevoilor lor, să facă sport, să doarmă bine, să nu aibă carenţe de minerale şi vitamine, să evaluăm starea lor de sănătate anual. Îi sfătuiesc pe părinţi să facă controalele anuale copiilor la medicul de familie şi, conform indicaţiilor acestuia, să le facă analizele şi investigaţiile necsare de prevenţie. Să nu întâmpine sezonul rece cu deficienţe. Soluţii-minune nu există . Copiii trebuie să vină în contact cu agenţii patogeni, ca să ştie să se apere. Trebuie să aibă schema de vaccinare la zi plus, pe cât posibil, vaccinările facultative efectuate.

9. Frigul slăbeşte puterile sistemului imunitar?

Da, şi nu doar frigul. Temperaturile extreme afectează sistemul imunitar. Temperaturile ridicate, dar şi temperaturile joase. De asemenea, poluarea, calitatea aerului, umiditatea pot să afecteze capacitatea de apărare a organismului.

10. Imunitatea poate fi suprastimulată? Cum poate reacţiona sistemul imunitar împotriva organismului?

Imunitatea suprastimulată este dăunătoare, da. Un răspuns excesiv al organismului faţă de un agent patogen poate duce la un lanţ de reacţii inflamatoare şi nu numai, care afectează în mod negativ. De asemenea, pot apărea răspunsuri exagerate ale sistemului imun, care se întâlnesc şi în bolile autoimune, unele tipuri de cancere şi boli alergice.

11. Dieta poate fi de ajutor în fortificarea sănătăţii?

Dieta este esenţială pentru sănătatea noastră! Nu degeaba se spune că „suntem ceea ce mâncăm‟. 70% dintre celulele sistemului imunitar se găsesc la nivel intestinal, acesta fiind esenţial pentru bună funcţionare a imunităţii. Dieta trebuie să fie corespunzătoare vârstei ca număr de calorii şi structură, trebuie să ţină cont şi de activitatea zilnică a fiecăruia. Dar oricum, ea trebuie să fie compusă din toate principiile alimentare: carne, ouă, lactate, legume, fructe proaspete, nici una să nu fie în exces. Fructele şi legumele trebuie să le alegem de sezon. Pre- şi probioticele sunt importante în susţinerea florei intestinale normale, care ajută la sintetizarea anticorpilor.

12. Ce efect are zahărul asupra imunităţii?

Zahărul este supresorul imunităţii prin efectele lui directe în procesele organismului, dar şi indirect, prin bolile pe care le poate determina (de exemplu, diabet zaharat, obezitate). De aceea, el trebuie să se regăsească în cantitate redusă în alimentaţia noastră zilnică.

13 Ne puteţi recomanda câteva metode de întărire a sistemului imunitar?

Sigur! Elementele-cheie de care trebuie să ţinem cont, astfel încât să avem un organism sănătos şi un sistem imunitar cu funcţie corespunzătoare sunt:

1. igienă bună a mâinilor şi a corpului, a spaţiului de locuit;

2. alimentaţia trebuie să cuprindă în mod echilibrat toate principiile alimentare, nici una în exces, şi, în total, trebuie să corespundă nevoilor şi consumului nostru zilnic;

3. zahăr în cantitate redusă;

4. Consum de acizi graşi Omega, peşte, ulei de peşte, pentru că ajută la formarea anticorpilor;

5. administrarea de vitamina C şi zinc, cu rol esenţial în apărarea organismului;

6. aport de vitamina D, de asemenea, are rol extrem de important pentru organism şi imunitate;

7. consum de alimente pre- şi probiotice – importante în susţinerea florei intestinale şi în imunitate;

8. asigurarea unui somn corespunzător vârstei – un organism obosit are sistemul de apărare deprimat;

9. includerea şi efectuarea sportului sau a activităţilor zilnice în aer liber;

10. evitarea stresului, a stărilor conflictuale, a anxietăţii.

Dr. Oana Sinişteanu, medic primar medicină de familie, Concierge Doctor, Enayati Medical City, Bucureşti, https://enayatimedicalcity.ro

@shutterstock