Ce alimente sunt ultraprocesate. Cât de periculoase sunt de fapt?
Dacă ai luat masa deja, este posibil să fi inclus şi un aliment ultraprocesat. În cazul în care nu ştii care sunt şi în ce cantitate ar fi mai puţin periculoase pentru sănătate, ai ocazia să afli din cele ce urmează!
Cele mai multe alimente ultraprocesate au zaharuri sau aditivi adăugaţi pentru a le face să aibă un gust mai bun sau pentru a le prelungi termenul de valabilitate. Chipsurile, băuturile carbogazoase, chiar şi unele iaurturi se găsesc pe lista acestor alimente. Când vine vorba de dieta zilnică și de alimentația practică, sunt acestea cu adevărat periculoase?
Cum să recunoşti rapid alimentele ultraprocesate
Cel care a inventat termenul ultraprocesat, profesorul Carlos Monteiro, a observat că au crescut cazurile de obezitate în Brazilia, chiar dacă oamenii au redus nivelul de zahăr din alimentaţia lor. El credea că sănătatea depinde de conținutul nutrițional al alimentelor și băuturilor pe care le consumăm, dar și de procesele folosite pentru a le face.
Alimentele ultraprocesate sunt create în fabrici și conțin mai multe ingrediente, inclusiv cele care nu se găsesc de obicei într-o bucătărie tipică. Nichola Ludlam-Raine, dietetician, a explicat pentru Womanandhome.com: „Nu poți crea un aliment ultraprocesat în casă, pentru că acesta conține emulgatori, conservanți, arome și coloranți artificiali‟.
Unele alimente ultraprocesate sunt ușor de identificat. O modalitate de a le identifica este citirea etichetelor alimentelor. Mâncărurile gătite de la zero acasă este posibil să nu conțină alimente și ingrediente ultraprocesate. Printre alimentele ultraprocesate se numără: îngheţata, şunca, pâinea, biscuiţii, batoanele de ciocolată, cârnaţii, produse de patiserie, băuturi energizante, supele şi sosurile instant, chipsurile, margarina, unele cereale pentru mic dejun.
Cât de dăunătoare sunt alimentele ultraprocesate?
Dacă ai o dietă bogată în alimente ultraprocesate îţi creşte riscul de a avea efecte secundare negative. Îți va fi foame constant, deoarece conțin ingrediente ce cresc nivelurile de grelină, hormon declanşator al foamei și niveluri mai scăzute de peptidă, hormonul stării de saţietate.
Vezi și: Topul celor 5 alimente și băuturi care conțin cele mai mult plastic
Un alt risc al consumului excesiv de alimente ultraprocesate este îmbolnăvirea. „În cantități mari, acestea au fost corelate cu un risc crescut de boli cronice, cum ar fi cele ale inimii, diabetul, obezitatea, dar acestea sunt la persoanele care au diete care constau în 80% din alimente ultraprocesate sau mai mult”, susţine dieteticianul Ludlam-Raine.
Un studiu publicat în British Medical Journal la începutul acestui an a constatat că expunerea la alimente ultraprocesate a fost legată de „32 de parametri de sănătate care cuprind mortalitate, cancer, sănătate mentală, respiratorie, cardiovasculară, gastrointestinală și metabolică”. Există, de asemenea, dovezi că se află printre cele mai nepotrivite alimente pentru sănătatea intestinelor. Lipsa fibrelor alimentare și nivelurile ridicate de ingrediente artificiale pot contribui la perturbarea microbiomului intestinal.
Te-ar mai putea interesa: Te simţi lipsit de energie! Uite ce ar trebui să mănânci!
Pot fi consumate cu moderație?
Cum sunt multe efecte negative, apare întrebarea dacă ar trebui să renunți la toate alimentelor ultraprocesate? Din fericire, moderația este secretul menţinerii sănătăţii. Sfatul dieteticianului Ludlam-Raine este să optezi pentru regula 80/20: „Dacă dieta ta constă în 80% alimente integrale sănătoase, atunci restul de 20% poate include exact ceea ce-ţi doreşti”. Este dificil să le eviţi complet, prin urmare cea mai bună abordare este echilibrul.
FOTO: Shutterstock
