Mănânci mai mult în ultima perioadă? Iată care-i cauza

Există mult adevăr în spatele frazei „mănânci de stres”. Îngrijorarea, oboseala şi hormonii ne împing la supraalimentare, aşa că cercetătorii au studiat legătura între îngrăşare şi stres.

Pe termen scurt,stresul poate suprima pofta de mâncare. O structură de la nivelul creierului,numită hipotalamus produce hormonul de eliberare a corticotropinei,care suprimă pofta de mâncare. Creierul trimite semnale glandei suprarenale de deasupra rinichilor pentru a pompa epinefrina,hormonul cunoscut sub numele de adrenalină. Acesta este cel care îi spune organismului temporar să nu mai ”ceară” mâncare.Dar dacă stresul persistă,glandele suprarenale eliberează un alt hormon numit cortizol,hormon care creşte pofta de mâncare,şi este cel care te face să mănânci mai mult decât ai face-o în mod normal. O dată ce un episod stresant este mai mult timp prezent,nivelul de cortizol creşte,dar în cazul în care stresul nu mai este atât de prezent,răspunsul la stres al unei persoane devine blocat,iar nivelul de corticol rămâne şi el acelaşi.

Pofte de grăsimi şi zahăr

Stresul pare să afecteze preferinţele alimentare. Numeroase studii arată că stresul creşte aportul de alimente bogate în grăsimi,zahăr sau ambele. Nivelurile ridicate de cortizol,în combinaţie cu un nivel ridicat de insulină,sunt cei care sunt responsabili. Alte studii spun că hormonul ghrelin,care este hormonul foamei,ar putea avea un rol.

După ce alimentele sunt ingerate,au un efect de feedback care inhibă activitatea în acele părţi ale creierului care produc stresul şi emoţiile aferente. Desigur,supraalimentarea nu este singurul comportament legat de stres,care poate adăuga kilogramele în plus. Lipsa de somn,consumul de alcool,toate acestea pot contribui la îngrăşare.

Diferenţele de gen

Unele cercetări arată că diferenţa de gen în comportamentul de adaptare a stresului există. Femeile consumă mai multă mâncare,în timp ce bărbaţii consumă mai mult alcool sau fumează mai mult. Un studiu a arătat că obezitatea este legată la stres de alimentaţia în ceea ce priveşte femeile,lucru care nu-i afectează şi pe bărbaţi.

Stresul de la locul de muncă şi alte tipuri de probleme,se corelează cu creşterea în greutate,dar numai la cei care au fost supraponderali. Persoanele supraponderale cu un nivel de insulină mai ridicat,precum şi creşterea greutăţii,sunt legate de stres,mai ales atunci când nivelul insulinei este prea mare. În urma stresului,creşte şi nivelul de cortizol.

Sugestii pentru combaterea stresului:

Meditaţia

Studiile arată că meditaţia reduce stresul şi te ajută să fii mai concentrată şi conştientă pe alegerile alimentare. Cu practica,o persoană poate fi în măsură să acorde o atenţie mai mare impulsului de a lua un produs alimentar bogat în grăsimi şi încărcat cu zahăr,şi inhibă impulsul. 

Exerciţii fizice

Efortul fizic intens creşte nivelul de cortizol temporal,dar exerciţiile de mic intensitate par a-l reduce. Exerciţiile fizice pot slăbi efectele negative ale stresului. Unele activităţi,cum sunt yoga şi tai chi,implică exerciţiile,dar şi meditaţia.  

 Suportul social

Prietenii,familia şi alte surse de suport social par a avea un efect de tamponare al stresului,pe care oamenii îl experimentează. Cercetările arată că persoanele care lucrează în situaţii de stres,cum ar fi cadrul spitalelor de urgenţă,au o sănătate mentală mai bună,dacă au un sprijin social adecvat.