Când şi cât e bine să faci mişcare, ca să slăbeşti sau să te recuperezi după infecţia cu COVID-19

Vara, se văd cel mai bine kilogramele în plus. Tot vara se iau şi cele mai multe decizii în ceea ce priveşte urmarea dietelor şi începerea antrenamentelor fizice. De lăudat iniţiativa, însă este important de ştiut şi când, dar şi câtă mişcare să faci, ca să te bucuri de cele mai multe beneficii asupra corpului.

Mişcarea activează toate funcţiile, în principal respiraţia şi circulaţia, afectate după îmbolnăvirea cu coronavirus, spune prof. dr. Elena Luminiţa Sidenco. Specialistul în recuperare, medicină fizică şi balneologie este de părere că trebuie să conştientizăm importanţa mişcării, şi contează foarte mult şi exemplul personal, când vine vorba despre impulsionarea copiilor să facă sport. „E bine să nu ne păcălim, e bine să conştientizăm că e bine să facem mişcare. Dar, pentru asta, trebuie să şi vrem‟, punctează medicul.

De ce să facem minimum 30 de minute de mişcare pe zi

Mesajele de interes public rulate la TV sunt despre adoptarea unui stil alimentar sănătos şi despre menţinerea condiţiei fizice, pentru care ni se sugerează să facem cel puţin o jumătate de oră de mişcare pe zi. „Ca să fim sinceri, nu doar situaţia sanitară a determinat acest fapt. În România zilelor noastre, nu există un interes real pentru mişcare. Pornind de la programul şcolar, în care activităţile fizice au scăzut drastic ca pondere, ca şi scăderea interesului pentru dezvoltarea sportului de masă – situaţie care a făcut ca pepiniera pentru sportul de performanţă să scadă drastic –, dar şi dezvoltarea interesului digitalic, de la cele mai fragede vârste etc, toate aceste aspecte fac ca pentru copii şi, ulterior, adulţi, interesul pentru mişcare să fie foarte redus. Abia la adolescenţă târzie se redeschide apetitul pentru mişcare: din considerente estetice sau de socializare, mersul la sală a devenit interesant; dar pentru majoritatea, discutăm despre un interes de scurtă durată sau episodic. Mişcarea înseamnă viaţă: mişcarea înseamnă activarea tuturor funcţiilor vitale ale organismului uman – circulaţie, respiraţie, activitate nervoasă şi, de ce nu?, chiar activitate digestivă sau chiar reproductivă Dar de ce 30 minute? Pentru a nu speria: dacă e mai mult, unui sedentar i se va părea prea mult şi abandonează din start; dacă e mai puţin, este inutil‟, explică specialistul.

Dimineaţa sau seara, când e cel mai eficient sportul?

Imaginea 1/1: 2 luminit sidenco jpg jpeg

La întrebarea despre când e cel mai bine să faci mişcare, ca să slăbeşti, să te tonifiezi sau să îţi revii după boală, specialistul în recuperare spune că „evident, dimineaţa. Pentru cei care pleacă de la zero, randamentul va fi mult mai bun dimineaţa şi, pe de altă parte, efectuarea programului seara ridică un risc mult mai mare de a evita sau de a amâna zi după zi, antrenamentul, cu scuzele: azi sunt obosit, azi nu mă simt bine, lasă că fac mâine!‟. În altă ordine, mersul la sală, explică medicul, este de preferat seara, după ziua de lucru, pentru că, pe lângă beneficiile fizice, ajută la degajarea energiilor negative acumulate peste zi.

Exerciţiile fizice întăresc imunitatea

Mişcarea ne ajută să ne menţinem în formă, să slăbim şi, de asemenea, să ne întărim imunitatea. Prof. Dr. Elena Luminiţa Sidenco spune că „prin mişcare sunt antrenate toate funcţiile vitale – deci şi a funcţiei imunitare. Activarea funcţiilor, la toate nivelele, se referă inclusiv la activarea funcţională celulară, deci şi la activarea celulelor implicate în imunitate. Se verifică în practică curentă faptul că oamenii cu o condiţie fizică bună, beneficiază şi de o apărare imunitară foarte bună. Deci mişcarea activează imunitatea‟.

Cum ajută sportul corpul să îşi revină în formă după boală

Mulţi dintre cei care au fost infectaţi cu virusul COVID-19 rămân cu sechele o bună perioadă de timp, printre care: oboseală, dificultate în respiraţie. Potrivit medicului, mişcarea activează toate funcţiile, în principal, respiraţia şi circulaţia. „Într-adevăr, principalele sechele postCOVID-19 sunt de natură respiratorie şi privind funcţia motorie în general – oboseală, rezistenţa mai mică la efort etc. Evident că antrenamentul motor progresiv reuşeşte să activeze aceste funcţii afectate de boală, deci organismul învaţă să reintre treptat în activităţi tot mai solicitante… Nu putem discuta despre o reţetă: după cum bine ştiţi, nu există boală, există bolnavi. În mod normal, pacientul trebuie evaluat de un medic specialist în recuperare medicală (medic recuperaţionist), care are abilităţile de a configura un program de recuperare adecvat, individualizat, şi o echipă de terapeuţi care să-l pună în practică‟.