Dr. Gindrovel Dumitra, medic primar Medicină de Familie, instructor-formator MF, Doctor în medicină şi Coordonatorul Grupului de Vaccinologie din cadrul SNMF & Vicepreşedinte SNMF, vorbeşte despre diferenţa dintre vaccinul antigripal şi cel împotriva COVID-19 şi explică modul de manifestare al celor două virusuri. Într-un interviu pentru Adevărul, specialistul atrage atenţia că nivelul scăzut al imunităţii populaţiei poate duce la focare de infecţii non–COVID-19 după ridicarea măsurilor de siguranţă.

Procesul vaccinării este foarte intens dezbătut în ultima perioadă. Ce credeţi că s-a înţeles greşit şi de unde temerile apărute în rândul populaţiei?

Cu toţii ne confruntăm cu o situaţie complet nouă, cu un virus nou. Volumul extrem de mare de informaţii, diferitele teorii ale conspiraţiei şi valurile succesive de „fake news” din social media au dus la o infodemie, care a dublat pandemia propriu-zisa de COVID-19. Toate acestea, alături de anumite ezitări la nivelul comunicării instituţionale, precum şi numeroasele scandaluri mediatice cu privire la disponibilitatea unor vaccinuri, au contribuit la formarea anumitor percepţii eronate şi a unei neîncrederi a populaţiei faţă de vaccinare. Însă, învăţăm şi ne adaptăm. Ne informăm şi informăm la rândul nostru populaţia, în încercarea de a încuraja comportamente responsabile şi conduite sănătoase în rândul oamenilor, atât în ceea ce priveşte imunizarea în contextul actual, cât şi referitor la vaccinare în general. Aşa cum vorbim despre educaţia medicală continuă la nivelul profesioniştilor din domeniul sănătăţii, la fel ar trebui să vorbim şi despre educaţie continuă pentru sănătate în rândul populaţiei.

Care este diferenţa dintre gripă şi COVID-19?

Atât gripa, cât şi COVID-19 reprezintă afecţiuni respiratorii, care se pot prezenta de la forme uşoare până la complicaţii severe sau chiar deces. Un alt element comun este faptul că se transmit în aceleaşi moduri folosind ca şi poartă de intrare calea respiratorie. Drept urmare, este nevoie de aceleaşi măsuri de prevenţie, cum ar fi: igiena mâinilor, o „etichetă respiratorie” corespunzatoare (să tuşim şi strănutăm în pliul cotului sau într-un şerveţel de unică folosinţă pe care să îl aruncăm ulterior), dar şi păstrarea unei distanţe adecvate între persoanele bolnave şi evitarea locurilor aglomerate.

Intervalul între expunerea la virus şi apariţia infecţiei este un punct important de diferenţă între aceste afecţiuni. Persoanele care suferă de gripă vor prezenta simptome în 1-4 zile de la infectare, în timp ce simptomele pentru COVID-19 se pot dezvolta între 2-14 zile. Grupele populationale la risc sunt similare pentru gripa si COVID-19, ambele afectiuni putând determina forme severe sau complicaţii la vârstnici şi persoane cu afecţiuni cronice.

În cazul gripei, copiii sunt o grupă la risc distinctă în cazul gripei, în comparaţie cu COVID-19.

Au existat cazuri de pacienţi care să fie purtători ai ambelor virusuri?

Din câte ştiu, la nivel global au fost evidentiate şi cazuri de co-infecţie cu virus gripal şi virus SARS-Cov-2, cu impact semnificativ asupra morbidităţii şi mortalităţii. Însă măsurile de protecţie impuse în contextul COVID-19, respectiv distanţarea fizică şi purtarea măştii de protecţie, au făcut ca aceste cazuri să fie în numar redus.

Conform unui studiu publicat de Institutul Naţional de Sănătate Publică din UK, pacienţii co-infectaţi cu gripă şi SARS- COV 2 au prezentat risc mai mare de boală severă şi mortalitate de 2 ori mai mare, faţă de pacienţii cu COVID, fără gripă asociată. Majoritatea cazurilor de co-infecţie din acest studiu au fost la persoane vârstnice. Ce trebuie subliniat este faptul că vaccinarea antigripală rămâne importantă în contextul COVID-19.

Ce conţine un vaccin antigripal şi cum acţionează acesta?

Vaccinul gripal activează sistemul imunitar şi induce producţia de anticorpi specifici care oferă protecţie împotriva gripei sezoniere. În prezent există 2 tipuri de vaccin disponibile pe piaţă, vaccinuri injectabile cu virus inactivat, ce pot fi utilizate pentru toate categoriile de vârstă începând cu copii peste 6 luni şi vaccinuri cu administrare intranazală cu virus viu atenuat, rezervat doar pentru copii între 2-18 ani. Vaccinurile gripale au evoluat şi în ceea ce priveşte compoziţia, iar diversitatea tulpinilor gripale circulante au dus la nevoia dezvoltării unor vaccinuri complexe. OMS recomandă în acest moment vaccinul tetravalent, cu 4 tulpini: două subtipuri de tulpina A şi două subtipuri de tulpina B.

Citeşte continuarea interviului aici.

@adevarul.ro

Dr. Gindrovel Dumitra, medic primar Medicină de Familie, instructor-formator MF, Doctor în medicină şi Coordonatorul Grupului de Vaccinologie din cadrul SNMF & Vicepreşedinte SNMF, vorbeşte despre diferenţa dintre vaccinul antigripal şi cel împotriva COVID-19 şi explică modul de manifestare al celor două virusuri. Într-un interviu pentru Adevărul, specialistul atrage atenţia că nivelul scăzut al imunităţii populaţiei poate duce la focare de infecţii non–COVID-19 după ridicarea măsurilor de siguranţă.

Citeste mai mult: adev.ro/qsq99d