Aşa-l împaci cu Bau-Bau!

Întunericul, zmeii din poveşti, persoanele necunoscute, făpturi reale ori imaginare sunt doar câteva dintre motivele de spaimă ale copiilor.

Fricile celor mici,venite din necunoaşterea lumii înconjurătoare,se exteriorizează prin câteva manifestări uşor de recunoscut:inima le bate mai repede,au dureri de stomac,stări de greaţă,dureri în piept sau senzaţii de sufocare.

Devin brusc speriaţi şi au sentimentul că li se va întâmpla ceva rău. De aceea,ei au tendinţa să evite activităţile care le provoacă spaima:fug de locurile aglomerate,nu vor să stea singuri sau să doarmă în beznă. Iată cum pot fi învinse aceste fobii.Cum îl acomodezi cu întunericul

Întunericul este cea mai frecventă teamă a copiilor,întâlnită până în jurul vârstei de şase ani. Este însoţită şi de frica de creaturi imaginare,precum monştri,zmei şi balauri.

Această teamă le tulbură micuţilor somnul,îi face anxioşi la apropierea serii şi trebuie combătută cu mijloace blânde.

O măsură eficientă este aceea de a-i lăsa în pătuţ jucăria preferată,care-l va face să se simtă în siguranţă.

Stai cu copilul până adoarme,citindu-i o poveste liniştitoare,cu final plăcut. Este indicat,de asemenea,să-i pui o veioză cu lumină difuză lângă pătuţ.

Dacă se trezeşte speriat,poţi să-l iei în braţe şi să-l plimbi puţin,arătându-i că nimic din ceea ce l‑a speriat în vis nu există în realitate.

Nu face greşeala să-l laşi să plângă până când se potoleşte singur. Scopul tău este acela de a-i înlătura temerile!

Nu-l certa dacă se sperie de străini

Potrivit specialiştilor,până în jurul vârstei de trei ani,micuţii au tendinţa să se teamă de străini. Atunci când cineva nou apare în jurul lor,plâng şi vor să se ascundă.

În niciun caz nu cerţi copilul şi nu-l izolezi. Este bine să rămână în aceeaşi încăpere cu persoanele necunoscute,chiar dacă nu vorbeşte cu ele. Încurajează-l să le privească de la tine din braţe.

Nu-l lăsa să vadă că şi ţie ţi-e frică

O altă teamă des întâlnită printre copii,mai ales la cei cu vârsta între doi şi şapte ani,este cea faţă de animale. Este normală (dacă îi este frică de lup sau de urs),dar poate crea probleme dacă micuţul se sperie de câinele sau de pisica din curte.

O bună abordare este să începi să desenezi împreună cu el un căţeluş sau un pisoi,pe care să i le descrii cât mai frumos. Arată-i poze cu căţei sau cumpără-i unul de pluş.

Treptat,îl poţi lăsa să mângâie un pui,fiindcă puii sunt prietenoşi şi jucăuşi cu copiii. Şi cum sunt mulţi adulţi care se tem de câini,dacă te numeri printre ei,nu lăsa acest lucru să se vadă. Cel mic va fi convins că frica lui este întemeiată.

Ce faci când are un atac de panică?

•Stai lângă copil până când atacul scade. Dacă rămâne singur,poate deveni şi mai anxios.

•Orientează-i atenţia spre ceva care-i place,îl interesează şi-l linişteşte (de exemplu,într-un supermarket du-l în raionul de jucării).

•Vorbeşte-i pe un ton cald,spunându-i:„Sunt cu tine”,„N-o să ţi se întâmple nimic rău,acum”.

•Înlocuieşte exprimările de tipul:„Nu-i nimic,o să treacă” cu „Ştiu că eşti speriat,hai să respirăm uşor,să ne liniştim”.

Sfat

După un episod de panică al copilului,este bine să reluaţi rutinele zilei (mersul la grădiniţă sau la şcoală,joaca).