Palatul Mogoşoaia, o veritabilă bijuterie arhitecturală

Deşi capitala ţării noastre poate nu are atât de multe locuri încărcate de istorie ca Londra sau Parisul, nici cetăţi vechi în mijlocul burgului ca Praga sau Varşovia, bucureştenii ştiu că în apropierea oraşului lor se află un obiectiv turistic deosebit: Palatul Mogoşoaia.

Dacă suntem dispuşi să renunţăm la grătarul din week-end sau la clasica plimbare prin mall, putem avea parte de o experienţă cu totul specială la vreo 11 km de Bucureşti,în comuna Mogoşoaia,unde se găseşte Palatul cu acelaşi nume.Complexul istoric cuprinde clădirea propriu-zisă a palatului,curtea acestuia cu turnul de veghe,cuhnia (bucătăria),casa de oaspeţi,gheţăria,cât şi cavoul familiei Bibescu. Lângă zidurile curţii se află biserica „Sfântul Gheorghe“.

Numit după o boieroaică

Domeniul poartă numele soţiei boierului Mogoş,căruia îi aparţinuseră pământurile cumpărate la sfârşitul secolului XVII de Constantin Brâncoveanu. Construcţia clădirii,care este aşezată pe malul lacului cu acelaşi nume,s-a terminat în anul 1702,conform pisaniei (inscripţie sculptată) de pe latura de răsărit a palatului. Pe vremea aceea,palatul arăta diferit de ceea ce vedem noi astăzi,dar stilul arhitectural,un fel de baroc românesc,ţine de cunoscutul stil brâncovenesc – combinaţie de elemente bizantine şi de renaştere italiană.

Pe timpul lui Constantin Brâncoveanu,curtea era înţesată de acareturi – bucătăria (cuhnia),gheţăria şi casele servitorilor fiind clădiri separate – iar apartamentele domneşti erau doar la etaj. Istoricii povestesc despre fastul şi varietatea felurilor de mâncare cu care se delectau oaspeţii la banchetele domneşti. Palatul de la Mogoşoaia a cunoscut şi vremuri de restrişte,atunci când,după executarea Brâncovenilor (domnitorul şi cei cinci fii ai săi) fiindcă au refuzat să lase credinţa creştină şi să treacă la mahomedanism,toată averea familiei a fost confiscată de otomani,iar palatul a devenit han turcesc. Raidurilor otomane din secolul XVIII au produs mari distrugeri arhitecturii sale.

A rezistat prin suişurile şi coborâşurile vremurilor

Familia de boieri Bibescu,descendenţi ai Brâncovenilor,au cumpărat în secolul XIX domeniile de la Mogoşoaia,iar palatul şi-a recăpătat strălucirea prin iscusinţa maeştrilor francezi şi germani. În 1912,Martha Bibescu a primit clădirea în dar de la soţul său,prinţul George Valentin Bibescu (1880-1941). Aflat din nou în paragină,palatul şi-a recăpătat strălucirea cu ajutorul lui Domenico Rupolo,arhitectul şef al Veneţiei. A devenit un loc de întâlnire minunat,în care Martha Bibescu şi-a desfăşurat activitatea literară în cercurile ei culturale. Aici,Martha Bibescu i-a avut invitaţi pe Antoine de Saint Exupéryşi pe Marcel Proust.

Soarta tristă a clădirii la începutul regimului comunist

Martha Bibescu a reluat lucrările de renovare după 1920,cheltuind aproape tot ce câştigase din scris. După 6 martie 1945,moşia a fost naţionalizată forţat de regimul comunist,Martha Bibescu obţinând totuşi de la autorităţi declararea palatului drept monument istoric.  Cu toate astea,clădirea a fost devastată şi jefuită,iar colecţiile de artă furate şi dezmembrate. Abia în 1957,palatul a devenit sediul secţiei feudale a Muzeului Naţional de Artă,fiind restaurat începând cu 1977.Azi,Palatul Mogoşoaia se numeşte Muzeul de Artă Brâncovenească şi este un important punct de atracţie turistică.

Un domeniu destinat relaxării

Parcul care înconjoară palatul şi care se află pe malul lacului este foarte frumos. Una din faţadele clădirii dă spre lac şi are o logie de inspiraţie veneţiană,cu trei arcade. Nici nu este de mirare că un astfel de spaţiu cu amestec de istorie,poezie şi romantism găzduieşte adesea evenimente cu fast,pline de culoare. Vara,parcul devine loc de relaxare pentru bucureşteni,şi nu numai. Vin aici să uite de probleme,să stea la umbră pe terase,să se plimbe pe malul lacului sau să citească.