Încă din primele zile ale epidemiei cu Sars-Cov-2 în China, cercetătorii au spus că există posibilitatea ca noul tip de coronavirus să dispară, ca oricare gripă comună, când temperatura atmosferică va creşte. Însă, din epidemie, COVID-19 a devenit pandemie, virusul făcând ravagii nu doar în ţările „reci”, ci şi în Golful Persic, de exemplu, unde temperatura trece acum de 40 de grade Celsius, iar cazurile de COVID-19 sunt în continuă creştere.

Noul coronavirus versus vechiile coronavirus

Cei mai mulţi cercetători spun că trebuie să aşteptăm temperaturi mai ridicate de 20 de grade Celsius pentru a vedea dacă, într-adevăr, noul coronavirus va ceda căldurii. Mulţi speră că acest lucru se va întâmpla deoarece şi gripa obişnuită este condiţionată de vreme.

Un studiu cheie al coronavirusurilor comune - HCoV-NL63, HCoV-OC43 şi HCoV-229E - a fost publicat săptămâna trecută de cercetătorii englezi de la University College London. Analizând eşantioanele colectate în urmă cu câţiva ani, aceştia au constatat rate mari de infecţii cu coronavirus pe timp de iarnă, în special în luna februarie, în timp ce vara numărul infecţiilor era foarte mic. Alte studii au arătat că formele comune de coronavirus se declanşează sezonier în climele temperate.

Unul dintre cercetătorii studiului britanic, Rob Aldridge, a avertizat, însă, că o comparaţie între coronavirusurile comune şi noul coronavirus trebuie să ia în calcul şi alţi factori.

„Deoarece avem de-a face cu un virus inedit, nu ştim dacă modelul sezonier este viabil, având în vedere nivelurile ridicate de susceptibilitate în populaţie. Din acest motiv, este crucial să acţionăm cu toţii acum pentru a urma sfaturile curente în materie de sănătate”, a spus Aldridge, citat de publicaţia The Guardian.

Citeşte şi: De ce COVID-19 ucide şi persoane tinere

Izolarea, cea mai mare speranţă

Alţi cercetători sunt de acord cu el. Şi ei avertizează că noul coronavirus este un agent infecţios complet nou şi, astfel, organismul uman nu a învăţat, deocamdată, cum să-şi ridice imunitatea pentru a se apăra împotriva lui. Ca urmare, este probabil ca infecţiile să continue să se răspândească în ritmul curent, chiar şi la debutul verii.

Pe de altă parte, virusologii sunt de părere că variaţiile sezoniere vor juca un rol în comportamentul virusului, afectând, implicit, răspândirea acestuia. Rolul, însă, va fi unul nesemnificativ. Având în vedere rata actuală a infecţiilor, temperaturile ridicate ale verii nu vor avea, nici pe departe, efectele distanţării sociale. Pentru a limita transmiterea noului coronavirus, izolarea la domiciliu rămâne mult mai eficientă decât temperaturile ridicate ale verii.

Citeşte şi: COVID-19: câini în loc de teste

Schimbări în sistemul imunitar

În popor, se ştie „de când lumea” că organismul uman este mai slăbit iarna, din cauza frigului şi a lipsei de nutrienţi. Oamenii de ştiinţă au subliniat şi ei că sosirea primăverii nu afectează doar comportamentul unui virus, ci activează şi schimbări ale sistemul imunitar uman.

„Sistemul nostru imunitar afişează un ritm zilnic, dar ceea ce este mai puţin cunoscut este modul în care acesta variază de la un anotimp la altul”, a menţionat Natalie Riddell, doctor imunolog la Universitatea Surrey din Marea Britanie.

Împreună cu o echipă de virusologi de la alte universităţi prestigioase din Marea Britanie şi SUA, Riddell a început un studiu al sistemului imunitar, mai precis cum se schimbă acesta în funcţie de anotimp şi de perioada zilei. Primele rezultate sugerează că un grup de celule albe din sânge, care joacă un rol cheie în sistemul imunitar, pare a fi mai active în anumite ore ale zilei, ceea ce indică faptul că sistemul imunitar răspunde mai bine sau mai rău la diferite ore din zi. De exemplu, s-a constatat că celulele B, care produc anticorpi, sunt mai eficiente noaptea. Rămâne de văzut, însă, ce impact au schimbările de anotimp asupra sistemului imunitar.