Părinţii împotriva relaţiei. Ce faci dacă ai tăi nu îl acceptă?
Ai alături un bărbat care te respectă şi se poartă frumos cu tine. Cu toate acestea, părinţii tăi se întunecă la faţă numai la ideea că le trece pragul. Să ai părinţii împotriva relaţiei nu este deloc uşor, însă situaţia poate fi gestionată.
Ai încercat să faci pace între tabere,dar ai fost pusă,nu de puţine ori,în situaţii incomode,care se termină mai mereu cu certuri. Cum s-o dai să fie bine?
Părinţii împotriva relaţiei - Spaima de cuibul gol
Poate că este firesc ca cei care ţi-au dat viaţă să aibă ceva cu partenerul tău,mai ales dacă ai mai avut alţi iubiţi care te-au făcut să suferi. Sigur că,din momentul în care ai trecut de o anumită vârstă,părinţii ar trebui să înţeleagă că eşti mai întâi un adult pe propriile picioare şi mai apoi copilul lor,dar ei nu încetează niciodată cu adevărat să-ţi controleze viaţa,ca atunci când erai mică. Pentru ei este inacceptabilă independenţa ta,iar acest lucru îi doare în mod direct atunci când simt că te pierd de pe ecranul radarului chiar şi pentru o clipă.
Concurenţa neloială îi doare
Părinţii tăi,care erau obişnuiţi să te aibă aproape în fiecare zi alături de ei,se trezesc în competiţie cu un „duşman“ de temut,care îţi răpeşte timpul şi care,în opinia lor,te „fură“ de acasă. De fapt,nu este vorba decât de o etapă normală cu care,indiferent de cât de greu se acomodează ai tăi,tot vor trebui să se confrunte la un moment dat.
Părinţii împotriva relaţiei - Ar fi chiar un mare pas înapoi să rămâi mereu în umbra lor şi într-o formă de dependenţă. Părinţii sunt de multe ori experţi în arta învinovăţirii,cât şi în punerea de greutăţi uriaşe şi responsabilităţi incorecte în cârca ta. Contează şi cum te porţi tu cu ei,cât de multă răzmeriţă există în casă şi câte războaie se duc înainte de atingerea unei stări de pace.
Părinţii împotriva relaţiei - În viziunea lor,el nu-i bun de tine
„Mamă,băiatul ăsta nu e bun pentru tine!“ este o expresie pe care o auzim deseori în viaţa noastră. Calitatea partenerilor nu depinde însă în totalitate de părerea părinţilor. Totuşi,dacă nu te inflamezi foarte tare,poţi să asculţi ce au ai tăi de spus,să analizezi cu atenţie lucrurile care ţi se par obiective şi să le separi de cele unde se sare calul.
Eu nu susţin că tu ai mereu dreptate,dar s-ar putea ca părerile alor tăi să fie pertinente,iar altele nu. Eu promovez ideea de comunicare! Atunci când părinţii invocă orice fel de motive,doar-doar te despart de partener,s-ar putea ca dorinţa lor să nu aibă legătură directă cu comportamentul celui care ţi-e drag,ci cu teama că te pierd,că nu vei mai fi copilul lor.
S-ar putea să-ţi spună că nu e de viitor,că nu o să-ţi poată oferi lucrurile cu care ai fost învăţată acasă şi poate că într-un anumită măsură au dreptate,dar cât succes poţi să ai în carieră cu adevărat ca să fii pe placul lor?! Poate părinţii tăi îţi punctează că e arogant,dur,sărac,urât,gras,mai prostuţ – lista poate fi foarte lungă. Însă dacă l-au văzut o singură dată sau doar de câteva ori,nici nu au pe ce să-şi argumenteze părerea.
Îţi reproşează lipsa de experienţă
Părinţii împotriva relaţiei s-ar putea să-ţi spună că,până nu ştii cum arată lumea,nu ai să alegi bine. Aceste vorbe pot să te doară foarte mult,pentru că denotă o lipsă totală de încredere din partea lor. Ce te faci dacă tu de fapt ai tras lozul cel mare şi-l arunci pentru a încerca altceva? Urmează-ţi intuiţia,dar fii atentă să nu te arunci totuşi cu capul înainte. Mergi pe mâna ta pentru că,şi în cazul în care vă veţi despărţi,va fi decizia ta,nu a părinţilor,şi vei suferi mult mai puţin.
Oare ce-i mai bine:să greşeşti tu sau să comită erori altcineva pentru tine? Să-ţi trăieşti tu viaţa sau cei din jurul tău? Revin însă şi subliniez că e bine să alegi ca tine,dar să nu închizi canalele de comunicare cu ai tăi. De multe ori,părinţii chiar îţi vor binele şi uneori s-ar putea să vadă lucruri faţă de care tu eşti subiectivă,aşa că încearcă să discuţi cu ei,dar în final tu eşti cea care cântăreşte deciziile finale şi-şi asumă consecinţele.
Părinţii împotriva relaţiei - Comunicarea,cea mai bună soluţie
Important este să nu te ascunzi faţă de părinţii împotriva relaţiei şi să vorbiţi cu toţii,dar să discutaţi cu calm. Spune-le într-un mod politicos să-ţi respecte relaţia şi că jignirile şi comentariile rău intenţionate trebuie să înceteze. Lasă-i să înţeleagă că te fac să suferi când nu se opresc din observaţiile răutăcioase.
Punctează-le şi că nu au cum să-ţi controleze viaţa şi că tu decizi cu cine trăieşti. Chiar dacă este un lucru dificil,clarifică faptul că opinia lor nu va schimba ce simţi tu. Este greu pentru părinţi să accepte aceste lucruri pentru că nici ei nu vor să te vadă suferind. Dar cine nu a avut suişuri şi coborâşuri în viaţă,doar acela,vorba Bibliei,poate să ridice piatra. Până la urmă,din dezamăgiri avem de învăţat cel puţin la fel de mult ca din victorii.
Gânduri de final
Dragi părinţi,încercaţi să fiţi alături de copiii voştri,să-i înţelegeţi şi să le acceptaţi alegerile. Fiţi aproape şi ajutaţi-i oferindu-le o educaţie corectă,fiţi deschişi şi gândiţi-vă că şi voi aţi început o viaţă de cuplu,v-aţi făcut o casă,un drum,o familie şi poate nu i-aţi avut nici voi pe ai voştri aproape. Sunt aproape sigur că nu v-a fost uşor şi,dacă tot aveţi experienţă,luptaţi ca odraslelor voastre să le fie mai simplu decât v-a fost vouă.