Grupa de sânge este o caracteristică moştenită de la părinţi, care determină compatibilitatea cu alte persoane în situaţia unei transfuzii de sânge. Grupele de sânge se împart în patru mari categorii: A, B, AB şi 0, – împreună reprezentând cele patru grupe de antigeni găsite pe suprafeţele celulelor roşii din sânge.

Diferenţa dintre tipurile de sânge se explică prin combinaţia unică de molecule de proteine numite antigeni şi anticorpi. Antigenii se găsesc pe suprafaţa celulelor roşii din sânge, iar anticorpii în plasma sanguină. Există diferite tipuri şi combinaţii ale acestor antigeni şi anticorpi din sânge, acest lucru fiind de fapt baza stabilirii tipului de sânge.

În funcţie de caracteristicile hematologice ale fiecărei grupe de sânge, sistemul imunitar va acţiona în mod diferit asupra virusurilor, bacteriilor şi afecţiunile provocate de acestea.

Grupa de sânge AB poate creşte riscul problemelor neurologice. Posesorii vârstnici ai grupei AB se pot confrunta cu pierderi de memorie şi au dificultăţi de a reţine/ a învăţa pe de rost anumite texte. În plus, riscul de a dezvolta cancer stomacal este mai 26% mai mare decât la grupele B sau 0, potrivit American Journal of Epidemiology.

Citeşte şi: Secretul corpului perfect: dieta în funcţie de grupa sanguină

Dacă ai grupa 0, riscul de a avea probleme cardiovasculare este mai mic cu 23 procente, comparativ cu celelalte grupe sanguine. Cele mai predispose sunt grupele AB şi B.

Un alt studiu realizat de cei de la Universitatea din Vermont, care a implicat 30.000 de oameni, a arătat că cei cu grupa AB au un risc cu 82% mai mare de a avea probleme cu memoria, care pot provoca demenţă.

Veşti bune tot pentru grupa 0. Procentul de a dezvolta cancer la pancreas este scăzut cu 37%, faţă de celelalte grupe, potrivit Journal of the National Cancer Institute. Responsabilă pentru această boală, ca şi pentru cancerul la stomac, este bacteria H. pylori.

 

Sursă foto: pixbay.com