„Al doilea creier" se află în intestine și ascunde neuroni care ar putea controla durerea și tranzitul

Constipația și durerea abdominală apar frecvent împreună, dar oamenii de știință încă nu înțeleg pe deplin cum reușește sistemul nervos să coordoneze mișcarea prin intestin cu senzațiile care apar în interiorul lui. Un nou studiu realizat pe cobai ar putea aduce, în sfârșit, un răspuns; cercetătorii au identificat un grup de neuroni care pare implicat în ambele procese deodată, scrie sciencealert.com.

Ce au descoperit omenii de știință

Într-un studiu realizat pe animale de laborator, oamenii de știință au identificat un grup de neuroni care ar putea contribui atât la mișcarea conținutului prin intestin, cât și la senzația de durere resimțită în abdomen. Când cercetătorii au activat aceste celule în coloane izolate, materiile fecale au avut tendința să avanseze mai ușor prin intestin. Activarea acelorași neuroni în șoareci vii a produs, în schimb, comportamente asociate cu durerea sau disconfortul.

Împreună, aceste descoperiri ridică posibilitatea ca aceiași neuroni intestinali să ajute la coordonarea a două procese aparent separate: modul în care colonul își mișcă propriul conținut și modul în care organismul percepe ce se întâmplă în interiorul său.

„Al doilea creier" din intestinul tău

Tractul digestiv conține o rețea extinsă de celule nervoase, cunoscută sub numele de sistem nervos enteric. Denumit uneori „al doilea creier", acesta ajută la reglarea digestiei și la coordonarea contracțiilor musculare care propulsează materialul prin intestine.

Un studiu publicat în 2025 în revista Nature a arătat că diferiți nutrienți activează grupuri distincte de neuroni enterici la șoareci, oferind dovezi suplimentare că sistemul nervos propriu al intestinului poate detecta și distinge semnale apărute chiar în interiorul acestuia. Totuși, sistemul nervos enteric conține numeroase tipuri diferite de neuroni, iar oamenii de știință încă lucrează la înțelegerea rolului fiecărei populații de celule în parte.

Au izolat un grup specific de neuroni

Echipa de cercetători a analizat datele de expresie genetică în căutarea unui marker capabil să distingă neuronii senzoriali din interiorul intestinului de celulele nervoase senzoriale care conectează intestinul cu creierul și măduva spinării. Analiza lor a indicat gena Pdyn, responsabilă de codificarea unei proteine numite prodinorfină.

Folosind șoareci modificați genetic, cercetătorii au urmărit neuronii asociați cu această genă și au constatat că aceste celule erau concentrate în interiorul sistemului nervos propriu al colonului, unele dintre ele făcând parte din rețeaua nervoasă care controlează mișcarea intestinală. Comportamentul electric al celulelor a arătat, de asemenea, că acestea răspundeau prin impulsuri rapide; produceau unul sau două semnale la stimulare, apoi deveneau tăcute, chiar dacă stimularea continua.

Ce s-a întâmplat când neuronii au fost activați

Cercetătorii au activat apoi acești neuroni folosind lumină, pentru a observa cum afectează mișcarea intestinală. Când neuronii au fost stimulați în colonul prelevat de la șoareci, materiile fecale au avansat prin intestin.

„Experimentele noastre efectuate în afara organismului viu oferă cea mai puternică dovadă în acest sens", a declarat pentru ScienceAlert Daniel Verbaro, medic pediatru și cercetător la Washington University School of Medicine din St. Louis. Deoarece colonul fusese îndepărtat din organism, acesta nu mai primea semnale de la creier, măduva spinării sau nervii externi, ceea ce le-a permis cercetătorilor să observe ce pot realiza, de fapt, celulele nervoase proprii ale intestinului, pe cont propriu.

Totuși, stimularea acelorași neuroni la șoareci vii nu a modificat cantitatea de materii fecale produsă. Potrivit lui Verbaro, acest lucru s-ar putea explica prin faptul că mișcarea intestinală, la un animal viu, depinde atât de semnalele din sistemul nervos enteric, cât și de nervii din afara intestinului. „Probabil că această combinație de semnale externe și semnale din sistemul nervos enteric controlează motilitatea gastrointestinală la șoarece", a explicat cercetătorul.

Durerea

Deși stimularea nu a afectat cantitatea de materii fecale eliminate, a declanșat un alt tip de răspuns: șoarecii au înghețat și au strâns zona din jurul ochilor, comportamente care pot indica durere sau disconfort la aceste animale. Comportamentele de durere au fost mult mai pronunțate la șoarecii cărora li s-au stimulat neuronii Pdyn, comparativ cu cei la care aceștia nu au fost stimulați, deși ambele grupuri au produs un număr similar de materii fecale.

Descoperirile sugerează că acești neuroni ar putea fi implicați nu doar în mișcarea intestinală, ci și în perceperea a ceea ce se întâmplă în interiorul intestinului. Totuși, cercetătorii nu știu încă exact ce au resimțit șoarecii sau dacă neuronii cauzează direct durerea. „Nu am disecat încă modul în care aceste funcții sunt conectate", a precizat Verbaro.

Mai multe pentru tine

Ce mănânci ca să ai o digestie accelerată, să combați constipația și să elimini toxinele

Cum depistezi polipii pe colon: principalele simptome

Un singur aliment a cauzat „epidemia” de cancer de colon la tineri!

Legătura cu inflamația

Cercetătorii au constatat, de asemenea, că neuronii identificați poartă trăsături care le-ar putea permite să detecteze semnale asociate cu inflamația, motiv pentru care suspectează că aceste celule ar putea reacționa la inflamație, deși acest lucru nu a fost încă demonstrat experimental. „Acești neuroni exprimă subunități ale receptorilor de citokine la șoarecii sănătoși, iar acest lucru ne conduce către ipoteza că ar putea răspunde direct la inflamație", a explicat Verbaro.

Neuroni enterici similari au fost identificați și în intestinul uman, însă rămâne necunoscut dacă aceste celule afectează mișcarea intestinală și durerea și la oameni.

Ce urmează

„Cred că această cercetare ne va ajuta, în cele din urmă, să înțelegem simptomele gastrointestinale la om", a declarat Verbaro. „Cred că va fi esențial să aflăm dacă neuronii enterici umani joacă, la rândul lor, un rol în durerea intestinală. Acest lucru ne va permite să dezvoltăm mai bine strategii care vizează motilitatea și/sau durerea."

Descoperirile ar putea contribui, în timp, la o mai bună înțelegere a unor afecțiuni precum constipația cronică și sindromul de colon iritabil, deși niciuna dintre aceste afecțiuni nu a fost investigată direct în cadrul studiului de față.

@Imagine creată cu AI

Editor: Raluca Toma