Psihoterapeutul Alice Donea: „În momentul în care ascultăm muzica preferată, creierul eliberează dopamină, supranumită şi hormonul plăcerii‟
Dintotdeuna, muzica a avut un rol crucial în starea emoţională. Oricât ai fi de trist sau de iritat, un concert de muzică clasică ori unul rock, de exemplu, desfăşurat în aer liber, înconjurat de mulţime de oameni, te va face să uiţi ca prin minune de griji. Efectele pozitive ale muzicii, studiate şi testate cu succes, au dus la dezvoltatea muzicoterapiei, poate cel mai uşor de administrat tratament.
Emoţiile ne fac să dansăm, să cântăm de bucurie, să plângem, să ne înfuriem sau să devenim euforici, iar muzica amplifică toate acestea. Însă coordonată şi utilizată în funcţie de impactul pe care îl are asupra creierului, muzica este vindecătoare. Concluzia este a oamenilor de ştiinţă, care au descoperit că muzica, în special muzica clasică, poate preveni depresia, poate avea efect analgezic, susţine memoria şi promovează starea generală de bine. În altă ordine de idei, muzica se foloseşte de percepţia auditivă şi de percepţia directă a vibraţiilor muzicale, iar în creier, stimulează centrul emoţiilor, care influenţează activitatea sistemului cardiovascular, respirator, muscular şi vegetativ.
Ce se întâmplă când ascultăm muzică
Un efect demonstrat al muzicii este creşterea nivelului de hormoni, care sunt esenţiali pentru energia psihică şi pentru concentrarea mentală, spune psihoterapeutul Alice Donea. În momentul în care ascultăm muzica preferată, creierul eliberează dopamină, supranumită şi „hormonul plăcerii‟. Tocmai din acest motiv, o anumită piesă ne poate da senzaţia de plăcere sau de fericire şi vrem să o reascultăm ori de câte ori avem ocazia.
Cele trei tehnici
Terapia muzicală se împarte în trei metode eficiente, în funcţie de nevoi şi suferinţe. Astfel, există terapia prin muzică receptivă (sau pasivă), care se bazează pe ascultatrea unui program sonor adaptat vârstei, culturii muzicale şi problemelor psihologice ale pacientului, scrie în volumul „Secretele medicinei alternative – Ghid practic al terapiilor neconvenţionale‟, semnat Reader’s Digest. Programul este stabilit după o discuţie psihologică şi un test de receptivitate muzicală. Tehnicile de relaxare sunt asociate pentru a reduce starea de angoasă şi de nervozitate.
Al doilea tip de tehnică se bazează pe muzică activă, adică producţii sonorii prin intermediul vocii, al percuţiei sau al altor instrumente.
Ultima metodă a terapiei muzicale favorizează destinderea şi relaxarea. Ele regrupează ansamblul aplicaţiilor posibile ale sunetului, ale ritmului, mişcării, vocii.
Ce poate trata
Terapia prin muzică este de ajutor celor care urmează o psihoterapie şi suferă de tulburări emoţionale, nevrotice sau psihotice; efectele benefice se concretizează în ameliorarea stării generale.
Celor care suferă din pricina stresului, a anxietăţii, dar şi a durerilor fizice, tehnicile psihomuzicale le conferă efecte calmante. Tehnicile acestea sunt, de altfel, utilizate frecvent în îngrijirile paliative, chirurgicale, de obstetrică-ginecologie sau de reanimare a nou-născuţilor.
Şedinţele de terapie muzicală sunt indicate şi în cazul reeducării tulburărilor neurologice şi senzoriale. Ele sunt des recomandate pentru a ameliora problemele comportamentale sau de inadaptare socială, dificultăţile de învăţare, neajunsurile fizice sau mentale.
Pentru seniori, terapia prin muzică este aliat în tratarea demenţei.
Ştiai că...
... în secolul al XVIII-lea, medicii occidentali precum englezul Richard Browne au început să analizeze efectele muzicii asupra corpului?
... în secolul XX, oamenii de ştiinţă au stabilit că producţia şi ascultarea muzicii sunt ajutoare terapeutice în tratarea tulburărilor mentale şi psihologice?
... compozitorul şi psihiatrul argentinian Rolando Benenzon a fost unul dintre pionierii terapiei prin muzică?
... activitatea de a cânta reduce tulburările de vorbire şi stimulează memoria?
...dacă înveţi să cânţi la un instrument, se îmbunătăţeşte coordonarea motrică şi imaginea de sine?
Alice Donea, psihoterapeut: „Piesele vesele, ritmice, induc starea de bine şi îmbunătăţesc imunitatea, iar cele relaxante au rol benefic în reducerea stresului‟
În Grecia antică, muzica era utilizată pentru purificare spirituală. De fapt, pentru a provoca catharsis, reacţie emoţională intensă. Cum poate muzica să genereze asemenea reacţii în corp?
Când vorbim despre catharsis, ne referim la o descărcare a sentimentelor sau a gândurilor, aceasta fiind o metodă de ventilare emoţională. Dintotdeauna, oamenii au simţit nevoia să îşi exprime emoţiile şi trăirile, iar cea mai bună metodă pentru exprimarea lor, fără a folosi cuvinte, a constituit-o arta, implicit muzica.
Având puterea de a modifica dispoziţia, de a ne regla emoţional sau de a transmite un mesaj, muzica a fost folosită întotdeauna ca o forţă vindecătoare. În ceea ce priveşte reacţia noastră atunci când ascultăm muzică, aceasta produce diverse modificări, atât la nivel fiziologic, cât şi la nivel emoţional. Când discutăm despre modificări la nivel fiziologic, ne referim la anumite senzaţii fizice, cum ar fi tremurături sau furnicături, care străbat corpul, ca rezultat al emoţiei intense pe care o resimţim.
Interesant este faptul că, în creier, se produc aceleaşi efecte echivalente cu momentele în care, de pildă, mâncăm un anumit tip de mâncare ce ne place foarte mult.
Vorbim, astfel, despre o experienţă a plăcerii, experienţă care este mediată de eliberarea unei substanţe chimice, numită dopamină. Practic, în momentul în care ascultăm muzică, creierul eliberează această substanţă şi ne face să ne simţim mai bine, instantaneu.
Pe ce metode se bazează terapia prin muzică? Cum acţionează?
Muzicoterapia are mai multe subcategorii: meloterapia (terapia care are la bază o melodie), sonoterapia (foloseşte sunete speciale) şi vocaloterapia (foloseşte sunetele emise vocal).
Meloterapia sau terapia prin muzică este o formă de psihoterapie, care utilizează muzica în diverse moduri, pentru a optimiza starea de sănătate fizică şi mentală a persoanei. Aşa cum precizam anterior, muzica induce modificări subiective (de pildă, bucurie), comportamentale (râs) şi fiziologice (tremurături, fiori, furnicături etc).
Astfel, terapeuţii folosesc muzica, pentru că este o formă de psihoterapie cu efecte benefice asupra stărilor fizice şi psihice, persoana putând să beneficieze de stări de relaxare, de exprimare emoţională, fără a folosi limbajul, sau de învăţare a noi abilităţi.
Terapia prin muzică se realizează prin mai multe metode – fie prin ascultarea acesteia, prin crearea ei, cântat, improvizat sau prin folosirea instrumentelor muzicale. Terapeutul va alege împreună cu persoana în cauză cea mai bună metodă, adaptată pe nevoile şi situaţia clientului.
Ce presupune terapia prin muzică receptivă (pasivă), dar cea prin muzică activă?
Muzicoterapia are două forme diferite: o parte de acţiune, denumită terapia prin muzică activă, şi o parte de audiere, denumită terapia prin muzică receptivă (pasivă).
Terapia prin muzică activă este o formă de terapie în care terapeutul şi pacientul participă în mod activ la crearea muzicii şi se concentrează atât pe experienţa muzicală anterioară a persoanei, cât şi pe noile sale experienţe muzicale, obţinute în urma şedinţelor.
Astfel, această modalitate de lucru îi permite beneficiarului să îşi folosească expresivitatea şi creativitatea, chiar dacă nu are cunoştinţe muzicale. Scopul terapiei este de a facilita comunicarea emoţională şi relaxarea şi nu evaluarea performanţei.
În terapia prin muzică receptivă se foloseşte muzică înregistrată, terapeutul având rolul de a produce muzica pentru client, acesta din urmă fiind un receptor al muzicii, având libertatea de a medita sau de a asculta muzica propriu-zisă.
Astfel, terapeutul foloseşte muzica drept modalitate de comunicare care îi permite pacientului să se relaxeze şi să se exteriorizeze.
Există tehnici psihomuzicale, care favorizează destinderea şi relaxarea. Ne puteţi spune mai multe despre aceste tehnici?
Într-adevar, sunt anumite sunete care ne ajută să ne destindem şi să ne relaxăm. Aşa cum menţionam şi la început, muzica ajută la reglarea dispoziţiei, întrucât aceasta stimulează creierul să producă acele substanţe care ne fac să ne simţim bine, respectiv eliberarea de dopamină în creier.
Ca tehnici de relaxare, se pot folosi mai multe, cumulate: de exemplu, să stăm într-un spaţiu confortabil, să ne concentrăm pe respiraţie şi apoi pe sunetele pe care le auzim. În ceea ce priveşte piesele, acestea pot fi melodii clasice sau sunete din natură. Indiferent de tematica aleasă, este important să fie pe placul nostru, pentru a beneficia de relaxarea completă.
De ce apare „viermele de ureche‟ şi cum scăpăm de melodiile care ne rămân blocate în cap?
Cred că majoritatea am avut, la un moment dat, o melodie care ne-a ramas blocată în minte pentru o perioadă foarte lungă de timp. Acest efect este supranumit şi efectul viermelui de ureche.
Acesta apare atunci când ascultăm o piesă de foarte multe ori sau atunci când asociem piesa cu un anumit cuvânt, o anumită stare, trăire, persoană ş.a.m.d. Pentru a scăpa de acest blocaj, este indicat fie să reascultăm piesa, fie să o fredonăm în mintea noastră până la final. Evident, după ce am făcut acest lucru, este recomandat să ne îndreptăm atenţia către o altă activitate.
Te poate ajuta muzica să depăşeşti un eveniment dureros, cum ar fi o despărţire, un divorţ, pierderea locului de muncă?
Într-adevăr, s-a constatat faptul că muzica poate influenţa stima de sine a persoanelor şi ne poate ajuta să depăşim anumite provocări, prin simplul fapt că muzica ne induce anumite emoţii (fie pozitive, fie negative).
De exemplu, o melodie ce are un tempo rapid, produce răspunsuri emoţionale de fericire, în timp ce o melodie ce are un tempo lent produce un răspuns emoţional de tristeţe. S-a constatat că ascultarea numitor melodii scade nivelul de cortizol (hormon al stresului) şi creşte nivelul de dopamină, inducând o stare de bine.
Astfel, piesele vesele, ritmice, induc starea de bine şi îmbunătăţesc imunitatea, iar cele relaxante au rol benefic în reducerea stresului.
De ce se recomandă ca viitoarea mamă să îi cânte bebeşului din pântec?
Orice activitate pe care o faceţi, în timp ce sunteţi gravidă, va avea efect şi asupra bebeluşului. Indiferent că vorbim despre o activitate relaxantă (o plimbare) sau ascultarea unei melodii care vă face plăcere, starea de bine va fi resimţită şi de bebeluşul dumneavoastră. Este important să ţineţi minte că pântecul este un loc destul de zgomotos; inima bate puternic, plămânii se umplu de aer şi, în plus, vocea mamei este amplificată de vibraţia oaselor, pe măsură ce sunetul se deplasează prin corp.
Aşadar, în timp ce sunteţi gravidă, ar trebui să încercaţi să păstraţi volumul sunetelor exterioare în jur de 50-60 decibeli sau aproximativ aceeaşi intensitate ca a unei conversaţii normale. Căştile puse pe burtică nu sunt recomandate.
Pentru bebeluşi, muzica acţionează ca un calmant, ajutându-i să adoarmă mai repede. De asemenea, contribuie şi la dezvoltarea motorie armonioasă şi la stabilizarea stărilor emoţionale şi facilitează recunoaşterea vocilor. Iar pentru copiii de peste patru-cinci ani, muzica este un stimulent pentru creativitate şi intelect.
Orice gen de muzică poate fi utilizat în terapia prin muzică? Care este stilul care aduce cele mai multe beneficii psihicului?
Fiecare gen muzical are efecte diferite asupra psihicului, însă au fost studiate anumite genuri şi efectele acestora. De exemplu, muzica clasică asigură un somn relaxant, îmbunătăţeşte funcţiile cognitive, reduce stările de oboseală, ameliorează starile de anxietate şi de depresie şi stimulează creativitatea.
Muzica rock dezvoltă abilităţile mentale analitice şi determină o creştere a nivelului de optimism.
Aşadar, fiecare gen muzical are multiple beneficii, important este să găsim varianta care este optimă pentru noi.
Este adevărat că prin cântat este îmbunătăţită memoria?
Cu siguranţă, cântatul la un instrument contribuie la îmbunătăţirea memoriei. Învăţarea oricărui instrument muzical va stimula anumite părţi din creier ce controlează capacitatea de concentrare. De asemenea, cresc abilităţile motorice şi menţin memoria activă.
Cine poate practica terapia prin muzică şi când se recomandă pentru îmbunătăţirea stării de spirit şi reducerea anxietăţii?
Terapia prin muzică poate fi practicată indiferent de vârstă şi este indicată pentru reducerea anxietăţii, stresului, durerii, dar şi pentru creşterea creativităţii sau îmbunătăţirea diferitor abilităţi.
Aşadar, această formă de terapie aduce beneficii într-o multitudine de situaţii. Muzica este utilizată şi pentru îmbunătăţirea stimei de sine şi a abilităţilor sociale.
Ar fi, totuşi, indicat ca terapia prin muzică să fie aplicată cu precauţie în cazul celor care suferă de epilepsie şi tulburări de stres post-traumatic, întrucât muzica îi poate suprasolicita senzorial.
Alice Donea, psihoterapeut specializat în psihoterapia cognitiv comportamentală, hipnoterapeut, psiholog educaţional, consilier şcolar şi vocational, clinica Oana Nicolau, Bucureşti
Efectele pozitive incredibile ale muzicii clasice
Piesele unor compozitori precum Mozart sau Vivaldi îi ajută pe cei mici şi pe cei mari, deopotrivă, să îşi îmbunătăţească memoria, să prevină bolile şi să se odihnească mai bine. Altfel spus, muzica clasică este mai mult decât un ansamblu de sunete plăcute de fundal.
Nu întâmplător se spune că muzica este hrană pentru suflet, iar cea clasică este aleasă ca fundal sonor în unele cabinete de stomatologie. Scade nivelul de stres, normalizează tensiunea arterială, stimulează în creier secreţia de dopamină, un neutransmiţător care îţi dă o stare de bine şi te relaxează. Cei care ascultă adesea muzică clasică ştiu că Bach, Beethoven, Vivaldi te transportă într-un alt tărâm. Dar lucrurile sunt şi mai impresionante. Fizicianul şi profesorul Universităţii din California, Dr. Gordon Shaw a observat o creştere a coeficientului de inteligenţă la studenţii săi, după ce au ascultat muzica lui Mozart. Numit „Efectul Mozart‟, studiul indica faptul că acest stil de muzică influenţează pozitiv gândirea abstractă. Nu este singurul atu al ascultării ei, după cum au arătat şi alte cercetări, realizate de-a lungul timpului de experţi din întreaga lume.
Relaxează şi alungă stresul
Dacă te simţi stresată, atunci găseşte un moment în care să te lungeşti în pat, să închizi ochii şi să asculţi cele douăsprezece preludii ale lui Bach. Vei observa că stresul începe să dispară, lăsând loc unei binemeritate stări de relaxare. Un studiu realizat în anul 2018, la Universitatea din Mersin, Turcia, cu privire la efectul diferitelor tipuri de muzică asupra anxietăţii, a demonstrat că muzica clasică încetineşte ritmul cardiac şi respirator, ceea ce reduce semnificativ stresul.
Normalizează tensiunea arterială
Genul acesta de muzică este şi un balsam pentru inimă. Cercetătorii de la Universitatea Loyola din Chicago, SUA, au comparat efectul muzicii lui Mozart şi Strauss cu cel al muzicii ABBA asupra persoanelor care sufereau de boli cardiovasculare. Cei care au ascultat muzică clasică au avut tensiunea sistolică şi diastolică semnificativ mai scăzută, precum şi ritm cardiac mai scăzut. Se pare că avea un efect calmant asupra pacienţilor. Tot în Chicago, psihologul şi neuroterapeutul Catherine Jackson şi-a dat seama că muzica clasică îi ajută pacienţii să se relaxeze suficient pentru a discuta despre traume.
Induce somnul
Îţi ia mult timp să adormi? Nu e cazul să apelezi la somnifere! Muzica clasică este un remediu ieftin şi sigur. În urma unui studiu realizat la Universitatea Medicală Fujian din China s-a constatat că aceasta a indus somnul la pacienţii care se recuperau după o intervenţie chirurgicală cardiacă. Muzica fără cuvinte şi ritmuri lente nu obligă creierul să efectueze mai multe sarcini, ci îl predispune la somn.
Reduce durerile
Numeroase cercetări au descoperit că muzica clasică poate reduce intensitatea durerii. Potrivit experţilor Universităţii din Bochum, Germania, pacienţilor cu dureri, anxietate, depresie li s-a îmbunătăţit starea după ce au ascultat muzică clasică. Chiar şi sugarii se pot bucura de efectul analgezic al muzicii. Experţi de la Univesitatea din Brescia, Italia, au analizat, în anul 2018, 80 de nou-născuţi premature, care au suferit proceduri dureroase şi au constatat că „Sonata pentru două piane‟, de Mozart, şi „Sonata lunii‟, de Beethoven, le-au făcut mai suportabile, le-au scăzut ritmul cardiac şi au condus la o recuperare mai rapidă.
Stimulează dezvoltarea cognitivă la bebeluşi
Oamenii de ştiinţă au demonstrat că, în al treilea trimestru de sarcină, bebeluşul poate recunoaşte vocea mamei. Conceptul conform căruia ascultarea de muzică clasică în timpul sarcinii îl poate face pe bebeluş mai inteligent a devenit popular la sfârşitul anilor '90, odată cu publicarea studiului psihologului american Frances Rauscher. Cert este că acest stil muzical îi poate activa unele zone ale creierului. Cercetări europene din anul 2013 au arătat că bebeluşii se nasc cu abilitatea înnăscută de a detecta ritmurile muzicale. Mai mult, unele analize ştiinţifice sugerează că muzica liniştitoare îi încurajează pe copiii prematuri să se hrănească mai bine.
@shutterstock, arhivă
