Adevărat sau fals despre analizele de sânge
Testele sangvine confirmă sau infirmă suspiciunile medicale, cum sunt carențele de vitamine și minerale, dar și afecțiuni, precum anemii, infecții, inflamații. Intervalele variază în funcție de vârstă sau sex, dar în majoritatea cazurilor, valorile normale sunt definite ca niveluri observate la 95% dintre persoanele sănătoase din populaţie.
În general, un test de sânge poate să indice numărul de celule roșii și albe, nivelul glicemiei, al hemoglobinei, colesterolului și al vitaminelor. Un test poate dezvălui și prezența unor boli. Un test de sânge de rutină obișnuit este hemoleucograma completă care poate depista prezenţa unei anemii, infecții și chiar a unui cancer de sânge.
Un alt test de sânge obișnuit este panoul metabolic de bază, care verifică funcțiile inimii, rinichilor și ficatului, analizând nivelurile de glucoză din sânge, calciu și electroliți. Pentru a verifica riscul de boli de inimă, este posibil să ai nevoie de un panou de lipoproteine care măsoară nivelurile de grăsimi din sânge, cum ar fi colesterolul bun, cel rău și trigliceridele. O înțelegere mai bună a rezultatelor testelor de sânge te poate ajuta să faci anumite schimbări de stil de viață.
Citește și Lista
completă a analizelor medicale esenţiale pentru o sănătate de fier
Valorile normale nu diferă la bărbați și femei – NU
Când vrei să compari rezultatele analizelor de sânge cu cele ale unei persoane de sex opus, s-ar putea să fii surprins să descoperi anumite diferențe. De exemplu, intervalul normal de referință pentru numărul de globule roșii dintr-o hemoleucogramă completă este între cinci şi şase milioane de celule pe microlitru în cazul unui bărbat spre deosebire de patru sau cinci milioane, cât poate avea o femeie.
Vezi și Analize
boli de rinichi. Ce trebuie să testezi ca să afli ce ai
Rezultatele pot varia în funcție de vârstă – DA
La anumite teste, precum acela de hemoglobină, valorile normale variază în funcție de vârstă. În cazul copiilor, este considerat normal un nivel de hemoglobină cuprins între 11 şi 13 grame/decilitru (g/dl), în timp ce la bărbați, este normală o valoare cuprinsă între 14 şi 17 g/dl, iar la femei, aceea aflată între 12 şi 15 g /dl.
În privinţa testului care măsoară nivelul de colesterol rău, un nivel mai mic de 100 miligrame/decilitru (mg/dl) este considerat optim indiferent de vârstă. Medicii vor recomanda o serie de măsuri pentru reducerea colesterolului rău dacă este depăşită această valoare în cazul unui bărbat cu vârsta peste 45 de ani sau a unei femei care a trecut de 55 de ani și are o boală de inimă sau diabet.
Te poate interesa și Analize
de sânge pe care trebuie să le faci neapărat
Un rezultat pozitiv este o veste bună – NU
Testele de sânge sunt menite să depisteze boli prin căutarea de markeri moleculari în probe. Printre acestea se numără testul de anemie, HIV, hepatita C și testul genelor BRCA1 sau BRCA2 pentru indicarea riscului de cancer de sân sau ovarian. Rezultatele pozitive indică prezenţa markerilor bolii, ADN, anticorpi sau proteine.
În aceste cazuri, un rezultat pozitiv înseamnă că este posibil să suferi de o anumită boală sau, în cazul bolilor infecțioase, că este posibil să fi fost expus la acestea în trecut.
Rezultatul negativ e motiv de bucurie – DA
Un rezultat negativ înseamnă că testul nu a detectat ceea ce căuta, adică un marker de boală sau un factor de risc pentru o afecțiune. Dacă ai făcut un test de sânge pentru a afla dacă suferi sau nu de o boală infecțioasă, un rezultat negativ este o veste bună, deoarece înseamnă că testul n-a găsit nicio dovadă a prezenţei unei infecții.
Este posibil ca rezultatele să fie false – DA
Un prim test de screening pentru o afecțiune trebuie confirmat de un al doilea test, pentru a afla dacă rezultatele sunt exacte. Este cazul testului rapid HIV, care este adesea precis, dar rareori dă şi rezultate fals pozitive, fără ca persoana testată să aibă boala. Se poate întâmpla la anumite teste care măsoară anticorpii, deoarece o persoană poate avea o afecțiune imunitară, ca artrita reumatoidă, care produce anticorpi și interferează cu testul.
De asemenea, uneori, un test poate să nu adune dovezi ale unei boli, chiar dacă aceasta există. De exemplu, dacă ai făcut un test de sânge pentru hepatita C și rezultatele au fost negative, dar ai fost expus la virus în ultimele luni, ai putea avea o infecție fără să-ţi dai seama. Dacă ești testat pentru boala Lyme în primele săptămâni de infecție, este probabil ca testul să fie negativ, deoarece corpul n-a dezvoltat încă anticorpi.
Rezultatele anormale se datorează numai bolilor – NU
Un rezultat în afara intervalului normal nu înseamnă neapărat că ai o boală. Sunt situaţii în care rezultatele testelor pot fi anormale din alte motive. De exemplu, dacă ai făcut un test de glicemie și ai mâncat ceva înainte, ai băut alcool cu o seară înainte sau ai luat medicamente, rezultatele ar putea fi în afara limitelor normale, dar nu sunt dovada că suferi de o afecţiune. Pentru a evita rezultatele eronate, înainte de analize de laborator, întreabă medicul de familie sau o asistentă despre ce este permis şi ce nu să faci în ajunul prelevării probelor.
Depresia, depistată printr-un test de sânge – DA
Oamenii de știință de la Universitatea Northwestern din Chicago, SUA, au creat un test de sânge care este încă în stadiul de cercetare şi care poate stabili dacă o persoană este depresivă. De asemenea, poate să indice dacă terapia sau medicamentul antidepresiv prescris de medic iniţial chiar funcționează.
@shutterstock
