Ce sărbătorim de Rusalii? Rostește rugăciunea și ai parte de binecuvântare
În
cea de-a 50-a zi după Paşti şi la zece zile după Înălţarea Mântuitorului,
credincioşii ortodocşi şi greco-catolici prăznuiesc Rusaliile.
Până în secolul al IV-lea, în aceeaşi zi avea loc atât praznicul Rusaliilor, cât şi cel al Înălţării Domnului, şi ambele abundau de obiceiuri. După aceea, au avut loc separat. De aceea, şi în acest an, creştinii îşi amintesc de momentul coborârii Sfântului Duh asupra apostolilor, la 50 de zile de la Învierea Mântuitorului. La începuturile ei, sărbătoarea era una agricolă în care se dăruiau ofrande din roadele pământului.
Semnificaţia marelui praznic
Pogorârea Sfantului Duh sau Rusaliile reprezintă una dintre cele mai vechi sărbători ale creştinilor. Aminteşte de faptul că Mântuitorul a trimis Duhul Sfânt asupra celor 12 Apostoli ai Săi. „Şi când a sosit ziua Cincizecimii, erau toţi împreună în acelaşi loc. Şi din cer, fără de veste, s-a făcut un vuiet, ca de suflare de vânt ce vine repede, şi a umplut toată casa unde şedeau ei. Şi li s-au arătat, împărţite, limbi ca de foc şi au şezut pe fiecare dintre ei. Şi s-au umplut toţi de Duhul Sfânt şi au început să vorbească în alte limbi, precum le dădea lor Duhul a grăi‟. („Faptele Sfinţilor Apostoli“, 2:1-4). De atunci, Apostolii au început să predice învăţătura lui Hristos în mai multe limbi, chiar dacă erau simpli evrei care nu se ocupaseră cu învăţarea altor limbi. Apostolii au săvârşit minuni, întorcând păgânii de la închinarea la idoli şi aducându-i pe mulţi pe calea creştină. Din acest motiv, Cincizecimea este considerat punctul de cotitură din istoria Creştinismului. Prin Pogorârea Sfantului Duh, a fost înlesnită întemeierea Bisericii Creştine, pentru că aşa a început răspândirea cuvântului lui Dumnezeu în lume.
În ajun de Rusalii, au loc Moşii de vară
Odată cu trecerea timpului, sărbătoarea Rusaliilor a înlocuit-o pe cea romană a trandafirilor, închinată cultului morților şi denumită Rosalia. Celor dispăruți li se aduceau ofrande constând în trandafiri. Nu întâmplător şi în prezent, în sâmbăta de dinaintea Rusaliilor, sunt Moșii de vară când sunt pomeniți toți cei trecuți la Domnul, întocmai ca la Ispas. O credință străveche spune că sufletele lor au fost libere în cele 50 de zile scurse de la Învierea Mântuitorului, iar acum se reîntorc în lumea lor. După sfinţirea la biserică, se împart săracilor ulcele cu apă, lapte, vin şi vase noi de lut în care se pun ciorbe, plăcinte, caș, mămăligă cu ouă. La slujbă, se aduc crenguțe de tei și nuc, simboluri ale limbilor de foc ale puterii Sfântului Duh pogorâte asupra Apostolilor lui Hristos.
Rugăciunea de Rusalii aduce pace şi binecuvântare
„Împărate Ceresc, Preabunule Mângâietorule, Duhule al adevărului, Cel ce din Tatăl mai înainte de veci purcezi şi întru Fiul pururea Te odihneşti; nepărtinitorule izvor al darurilor celor dumnezeieşti, pe care le împărţi precum voieşti; prin care şi noi păcătoşii ne-am sfinţit şi ne-am uns în ziua botezului nostru. (…) Luminează mintea noastră, că să cunoaştem deşertăciunea lumii şi a celor ce sunt în lume; înviază ştiinţa noastră, ca neîncetat să vestească nouă ceea ce se cuvine, a face şi ce se cuvine a lepăda; îndepărtează şi înnoieşte inima noastră, ca să nu izvorască mai mult ziua şi noaptea gânduri rele şi pofte necuvioase. Îmblânzeşte trupul şi stinge cu insuflarea Ta cea dătătoare de rouă văpaia patimilor, prin care se întunecă în noi Chipul cel preascump al lui Dumnezeu. Amin!“.