Colesterolul, aliat sau inamic? Forma LDL oxidat are cea mai mare rată de depunere pe artere!

1 colesterol concept shutterstock 216611539 jpg jpeg

Cantitatea de colesterol din sânge include colesterolul cu lipoproteine cu densitate scăzută (LDL sau rău) şi pe cel cu lipoproteine cu densitate ridicată (HDL sau bun). Când creşte masa de colesterol rău, sănătatea poate avea de suferit dacă nu se iau măsuri de urgenţă.

Substanţă ceroasă, asemănătoare grăsimilor, colesterolul se găseşte în fiecare celulă din corp sub formă de lipoproteinele HDL şi LDL, „pacheţele‟ mici din sânge, care au grăsimi (lipide) în interior şi proteine în exterior. Acestea transportă colesterolul în tot corpul.

HDL sau colesterolul bun

Lipoproteinele de înaltă densitate (HDL), cunoscute sub numele de colesterol bun, au un impact favorabil asupra cantităţii totale de colesterol. Cu cât nivelul de HDL este mai mare, în cadrul colesterolului total, cu atât este mai bine. Însă nu este uşor să ţii la cote maxime acest tip de colesterol, în mod special din cauza factorilor care ţin de stilul de viaţă dezechilibrat, de dieta nesănătoasă, de fumat, de lipsa activităţii fizice, de kilogramele în plus, de diabetul de tip 2 sau de factorii ereditari.

LDL sau colesterolul rău

„Oaia neagră‟ din familia colesterolului, LDL-ul trebuie menţinut la cel mai scăzut nivel posibil. Deşi medicamentele cu statine pot ajuta, dieta echilibrată contează şi ea când vine vorba despre reglarea nivelului total de colesterol. Este bine să ştii că LDL creşte dacă meniul este bogat în grăsimi saturate şi „trans‟, numite şi acizi graşi trans – aceasta este grăsimea fabricată, utilizată pentru a creşte durata de valabilitate a produselor alimentare.

Ce sunt trigliceride

Trigliceridele reprezintă cel mai frecvent tip de grăsime din corp, însă nu are legătură cu colesterolul. Cu toate acestea, ele sunt măsurate, deoarece nivelurile mari cresc riscul de apariţie a aterosclerozei – caracterizată prin acumulare de plăci grase pe pereţii arterelor – şi măreşte riscul de boli de inimă şi de accident vascular cerebral.

Cum se măsoară colesterolul

Pentru a analiza nivelul de colesterol, se utilizează un test de sânge numit panou de lipoproteine, care măsoară inclusiv trigliceridele.

Scorul total de colesterol este calculat folosind ecuaţia: nivel HDL + nivel LDL + 20% din nivelul trigliceridelor.

De ce e importantă testarea periodică

Menţinerea nivelului total de colesterol din sânge într-un interval sănătos este importantă pentru persoanele de toate vârstele, indiferent dacă au sau nu boli de inimă. Mulţi oameni au un nivel ridicat, însă află doar atunci când îşi fac analize de rutină. Iar asta se întâmplă, deoarece colesterolul mărit nu provoacă simptome. Peste vârsta de 20 de ani, la recomandarea medicului de familie, este indicată analiza nivelului de colesterol.

Interpretarea valorilor

Colesterolul total este clasificat după cum urmează:

• Nivel dorit: sub 200 mg / dL;

• Nivel ridicat la limită: 200-239 mg / dL;

• Nivel foarte ridicat: egal sau mai mare de 240 mg / dL.

Nivelul total de colesterol reflectă riscul de boli de inimă. În general, cu cât valorile sunt mai mari, cu atât riscul este mai mare.

Ştiai că…

…cercetătorii de la Institutul Max Planck, din Germania, au descoperit în urma unui experiment că alimentele bogate în colesterol protejează creierul de boala Pelizaeus-Merzbacher, o tulburare neurologică rară?

…un program de sport, bazat pe exerciţii aerobice şi de rezistenţă, desfăşurat pe o perioadă mai lungă de timp, creşte nivelul de HDL?

…când sunt însărcinate, femeile pot avea un nivel ridicat de colesterol? Este o situaţie fiziologică care revine la normal după aproximativ o lună după naştere.

…şi copiii se pot confrunta cu această problemă? Medicii recomandă evaluarea colesterolului încă de la vârsta de nouă ani. Riscul cel mai mare îl au copiii supraponderali şi cei care au în familie rude cu un istoric în dezvoltarea bolilor cardiovasculare.

Adevărat şi fals despre colesterol

1. Statinele sunt medicamente care scad colesterolul?

Adevărat. Inhibitorii de HMG-CoA reductază, cunoscuţi sub numele de statine, sunt o clasă de medicamente care scad nivelul colesterolului din sânge. Statinele reduc producţia de colesterol de către ficat, prin blocarea unei reacţii enzimatice în procesul de sinteză a colesterolului.

2. „Plăcile‟ sunt depozite de colesterol din vasele de sânge şi artere?

Adevărat. Termenul generic „placă‟ se referă la depunerea colesterolului şi a altor substanţe pe pereţii vaselor de sânge, compromiţând, în cele din urmă, circulaţia sângvină. Boala cardiovasculară apare atunci când placa de colesterol obstrucţionează arterele coronare, care furnizează sânge inimii. Blocarea completă a arterei coronare duce la o întrerupere a fluxului de sânge către inimă, altfel spus, la atac de cord. De asemenea, se pot forma la nivelul plăcilor şi cheaguri de sânge, care pot obstrucţiona arterele.

3. În afară de medicamente, nu avem alte măsuri eficiente împotriva creşterii colesterolului.

Fals. Atât adoptarea unui stil de viaţă sănătos, cât şi medicamentele pot ajuta la prevenirea creşterii colesterolului şi în combaterea hipercolesterolemiei. Un program de activitate fizică regulată, tip cardio, şi un plan alimentar echilibrat pot favoriza reducerea nivelului de colesterol rău. Uneori, este necesară şi administrarea unui tratament medicamentos, dar dieta sănătoasă şi mişcarea pot face minuni în reglarea nivelului total de colesterol.

Ce poţi face pentru a modifica pozitiv valorile

Sunt multe măsuri pe care le poţi lua pentru a îmbunătăţi starea de sănătate a arterelor:

• Măsoară periodic nivelul de colesterol, ca să poţi ajusta din vreme eventualele creşteri de colesterol rău.

• Limitează sau evită mâncarea bogată în grăsimi saturate. Optează pentru alimente cu fibre alimentare şi grăsimi nesăturate.

• Fii activă în fiecare zi! Se recomandă efectuarea a minimum 150 de minute, până la 300 de minute de activitate fizică pe săptămână, aproximativ trei sferturi de oră pe zi, incluzând mers alert, alergare, plimbări lungi.

• Renunţă la tutun! Fumatul afectează vasele de sânge, accelerează întărirea arterelor şi creşte considerabil riscul de boli de inimă.

• Informează-te asupra istoricului medical al familiei. Dacă părinţii tăi sau alţi membri ai familiei au colesterol ridicat, probabil că ar trebui să îţi măsori nivelul de colesterol mai des. Medicul te va îndruma în acest sens.

Bine de ştiut! Colesterolul provine în proporţie de 20% din alimentaţie, restul fiind produs de ficat.

Citeşte în continuarea interviul acordat de medicul cardiolog Livia Traşcă

Dr. Livia Traşcă, medic cardiolog: „Activitatea fizică regulată creşte colesterolul bun şi scade rata de oxidare a colesterolului rău

1.      Ce este colesterolul?

Colesterolul este nivelul total al tuturor grăsimilor circulante în sângele nostru. Putem măsura atât nivelul colesterolului total, cât şi fracţiunile multiplelor tipuri de grăsimi care contribuie la valoarea colesterolului total.

2.      Când şi cum ne ameninţă sănătatea?

Colesterolul nu ne ameninţă viaţa prin valoarea pe care o măsoară, ci prin rata depunerii la nivelul peretelui arterelor, ceea ce poate determina îngustarea lumenului acestora. Depunerea de colesterol se poate întâmpla la nivelul oricărei artere carotide, împiedicând irigarea creierului, sau artere coronare, împiedicând vascularizaţia inimii, periferic, şi crescând, astfel, riscul de accidente vasculare (infarct).

3.      De câte tipuri este colesterolul?

HDL şi LDL sunt cele două tipuri de colesterol, din care cel rău este LDL (low density lipoprotein), pentru că el se depune la nivelul pereţilor arterelor. Forma de LDL oxidat are rata cea mai mare de depunere. HDL este colesterolul bun, care nu se depune pe artere şi constă în grăsimi benefice, unul dintre motive fiind că împiedică oxidarea LDL-ului, astfel încât, scade rata de depunere a grăsimilor în peretele arterial.

4. La ce intervale de timp este indicat să ne măsurăm colesterolul?

Măsurăm colesterolul o dată pe an, dacă avem valori normale. Dacă valorile sunt anormale şi se decide terapie medicamentoasă, se face o primă reevaluare la şase săptămâni şi, în funcţie de rezultat şi de modificarea dozei de medicament, se verifică din nou la trei-şase luni.

5. Care sunt valorile normale şi în ce situaţie se pune diagnosticul de colesterol mărit?

Valorile normale se stabilesc în funcţie de riscul total cardiovascular. Pentru un om care nu are alţi factori de risc cardiovascular, ca hipertensiunea arterială, fumat, obezitate şi nici istoric de infarct miocardic sau diabet zaharat, de obicei, luăm în considerare să tratăm colesterolul la o valoare a LDL peste 190 mg/dl. Dacă omul asociază şi alţi factori de risc, are deja un infarct în antecedente sau este diabetic, tratăm colesterolul la niveluri mai mici, scopul fiind să îl scădem cât mai mult, uneori şi până la 55 mg/dl. Valoarea normală se stabileşte individual, în funcţie de riscul global cardiovascular.

6. Hipercolesterolemia reprezintă una dintre cauzele importante de boală cardiovasculară. Cum pot fi reduse valorile crescute ale colesterolului?

Prin dieta favorabilă, adică bogată în legume şi fructe, săracă în grăsimi de origine animală şi prin activitate fizică regulată, de minimum 30 de minute pe zi, de activitate fizică moderată ca intensitate. La valoarea colesterolului contribuie şi controlul altor factori de risc cardiovascular, ca obezitatea, controlul greutăţii fiind esenţial, sau hipertensiunea arterială, care creşte rata de depunere a grăsimilor la nivelul peretelui arterial.

7. Auzim des «Am colesterolul mărit. Ce dietă să ţin?». Care sunt schimbările recomandate din meniu?

Aşa cum aminteam, se recomandă o dietă bazată pe fructe şi legume la fiecare masă şi carne de pui, de curcan şi peşte. Nu se recomandă grăsimi saturate, însemnând carne roşie, produse tip fast-food, dulciuri, lactate bogate în grăsimi.

8. Valorile colesterolului pot creşte şi pe fond de stres?

Da, stresul provoacă un dezechilibru hormonal la nivelul cortizolului circulant şi al metanefrinelor, care cresc la rândul lor valoarea tensiunii arteriale şi modifică întreg metabolismul, inclusiv creşte nivelul de oxidare LDL. Dacă valoarea sa o cere, trebuie tratat cu medicaţie dovedită a avea beneficiu.

 9. Activitatea fizică efectuată în mod constant poate să stimuleze colesterolul bun şi să-l scadă pe cel rău?

Da, activitatea fizică regulată creşte colesterolul bun şi scade rata de oxidare a colesterolului rău, LDL, scăzând şi rata de depunere a acestuia la nivel arterial.

Pentru echilibrarea nivelului de colesterol, cred în dietă echilibrată, fără excese, în program regulat de sport, în respectarea unui stil de viaţă sănătos şi armonios.

Dr. Livia Traşcă, medic specialist cardiolog, cu competenţe în ecografie cardiacă transtoracică şi ecocardiografie specială, la Artro Sport Clinic, Bucureşti

@shutterstock, arhivă



Recente

Uite aici top 3 idei de activități pe care le poți face alături de prietena ta cea mai bună într o sâmbătă după amiaza jpg
Top 5 locatii extraordinare de nunta pentru momentul tau de basm jpg
kl jpg
Rulou cu scortisoara  Sursa foto shutterstock 1381752479 jpg
curatarea castilor  jpg
udarea florilor jpg
Placinta cu ceapa verde  Sursa foto shutterstock 2186143417 jpg
detergent pentru spalat rufe jpg
Ceaiul alb  Sursa foto shutterstock 394976989 jpg
Melci cu scortisoara  Srsa foto shutterstock 587180543 jpg
Ciuperci sote cu spanac  Sursa foto shutterstock 1239687739 jpg
hidroponie jpg
Ce cauzeaza sangerarile reduse dupa menopauza  sursa foto shutterstock 1268799562 jpg
Rulada cu nuci si scortisoara  Sursa foto shutterstock 1679665513 jpg
slabit jpg
detergent de spalat rufe jpg
fasole alba uscata jpg
Supa rece de legume, Sursa foto shutterstock 668899363 jpg
Cafea sau ceai  Sursa foto shutterstock 2195838791 jpg
imbatranirea prematura este accelerata de felul in care bei apa jpg