Brânzeturile sunt produse lactate obţinute prin coagularea laptelui sau a smântânii, cu gust delicat, aromat, iute sau sărat. Textura acestor alimente poate varia de la foarte dură, precum parmezanul, la cremoasă ori tartinabilă, precum brânza topită sau Mascarpone. La nivel mondial, există peste 900 de sortimente de brânză, cele mai multe fiind preparate din lapte de vacă, iar ţările europene cele mai mari producătoare de brânzeturi sunt Germania, Olanda, Franţa şi Italia.

Clasificarea brânzeturilor se face după tipul de lapte din care se prepară şi mamiferul de la care provine, conţinutul de grăsimi, consistenţa sortimentelor, procesul de fabricaţie sau ţara de origine.

După conţinutul de grăsimi, se clasifică în felul următor:

  • brânzeturi slabe (20% grăsimi) – Ricotta, Urda;
  • brânzeturi semigrase (între 20% şi 40% grăsimi) – Feta, Halloumi, Mozzarella, Telemea, Caş;
  • brânzeturi grase (între 40% şi 60% grăsimi) – Brie, Cheddar, Gorgonzola, Brânza de burduf;
  • brânzeturi foarte grase (peste 60% grăsimi) – Mascarpone.

În funcţie de consistenţa pastei, brânzeturile se mai împart în următoarele categorii: proaspete şi cremoase (brânza de vaci, caşul sau brânza de burduf, urda, telemeaua), semi-moi sau cremoase în interior şi solide la exterior (Gouda, Provolone), cu mucegai albastru (Gorgonzola, Roquefort), cu consistenţă dură (parmezanul, şvaiţerul, caşcavalul), procesate sau cu un conţinut redus de proteine. Este bine să ştii că proteinele din lapte, precum caseina, sunt unele de bună calitate, deoarece conţin aminoacizi esenţiali, care nu pot fi produşi de către organism şi trebuie obţinuţi din alimentaţie.

De ce să alegi brânză cu mucegai