Ce vor străinii să vadă când vin în România? Dantelării din piatră, desigur!
Mai rar dai de câte un cuplu francez sau de o gaşcă de studenţi germani prin văile fermecătoare ale Maramureşului sau pe "potecile" lacustre din Deltă. Majoritatea turiştilor străini care vin în România au un intinerariu bine stabilit de acasă, fie sugerat de o agenţie de turism, fie inspirat de recomandări găsite în presă. Iar ambele surse au, mai mereu, aceleaşi locuri în topul recomandărilor.
Parisul are Turnul Eiffel, Londra are Big Ben, Roma are Coloseumul. Dar România? Care este identitatea noastră arhitecturală? Cu siguranţă, bisericile pictate din Moldova, Castelul Bran, cu a sa faimă învăluită în iz de usturoi şi Turnul cu Ceas al Sighişoarei, împodobit cu zeităţi, ca să nu mai vorbim de cetatea Sibiului, cu clădirile sale oacheşe ar avea toate drepturile la această onoare. Desigur, se află şi ele printre preferatele turiştilor străini, dar şi mai "umblate" sunt cele ce urmează
Bucureşti: Palatul Parlamentului
După ce au dat o raită, două sau chiar mai multe prin centrul vechi al capitalei, neapărat cu o oprire pentru cină la Carul cu Bere, aproape fiecare persoană care ajunge în Bucureşti se opreşte şi la Palatul Parlamentului. chiar dacă pentru majoritatea românilor clădirea reprezintă o monstruozitate comunistă, pentru ochiul din afară este o atracţie de nerezistat.
Palatul Parlamentului este cea mai grea clădire din lume, a cărei construcţie a costat sute de vieţi şi trei miliarde de euro, are un milion de metri cubi de marmură, 700.000 tone de oţel şi de bronz şi 3.500 tone de cristal. Cei 365.000 de metri cubi ai săi o situează a doua cea mai mare clădire administrativă după Pentagon.
Braşov: Biserica Neagră
La o aruncătură de băţ de Bucureşti, la poalele unor spectaculoase piscuri montane, Braşovul este printre cele mai vizitate oraşe de turiştii străini, după Bucureşti. Iar "perla" care-i atrage, mai presus de toate, aici este Biserica Neagră.
Cea mai mare biserică gotică dintre Istambul şi Viena domină, maiestoasă, inima Braşovului. Biserica Neagră este atât de încăpătoare, încât adăposteşte 110 covoare persane şi cel mai mare clopot din România. Este din bronz şi cântăreşte şase tone. Biserica a fost construită cu mult înainte de a-şi primi „botezul“ actual, adică în 1477. Peste 200 de ani mai târziu a fost cuprinsă de flăcări, care au distrus-o, parţial, şi i-au înegrit zidurile. Numele de Biserica Neagră a fost acceptat, oficial, în secolul al XIX-lea.
Hunedoara: Castelul Corvinilor
O altă minunăţie gotică, dar şi cu împodobiri renascentiste, este Castelul Corvinilor. Se zice că Vlad Ţepeş a fost închis aici, timp de şapte ani, şi că nobilul Ioan Torok şi-ar fi pedepsit soţia – Ana – cu moartea. După ce biata femeie a fost acuzată că şi-a înşelat bărbatul, a fost dusă în curtea castelului, unde i s-a bătut un piron în cap. Nu e de mirare că, în timp, Castelul Corvinilor şi-a câştigat faima de a fi unul dintre cele mai bântuite locuri de pe la noi.
Curtea de Argeş: Mănăstirea Argeşului
Vara, serpentinele spectaculoase ale Transfăgărăşanului sunt luate cu asalt atât de turiştii români, cât şi de cei străini. Iar, în drumul lor spre înălţimile ameţitoare, majoritatea vizitatorilor se opresc şi la legendara Mânâstire a Argeşului.
O Ileana Cosânzeana a arhitecturii, despre ea se zice că este atât de frumoasă, încât „la soare te poţi uita, dar la dânsa ba“. Construcţia ei a pornit din dorinţa lui Matei Basarab. Fiind la studii în Constantinopol, sultanul Baiazid al II-lea îi încrediţează construcţia unei moschei, la care Matei Basarab a lucrat împreună cu Manoli din Niaesia, un armean. Se crede că acesta este Meşterul Manole din balada ce cântă trista legendă a Mănăstirii Argeşului şi tot el ar fi inspirat elementele de arhitectură armeană şi georgiană ale bisericii.
Înapoi în Bucureşti: Ateneul Român
În căutarea clădirilor bucureştene secularizate prin frumuseţe, şi pasul, şi privirea se opresc, desigur, la Ateneu. La această minunăţie circulară totul este rotund: cupola, sala de concerte, până şi cele 12 coloane dorice din metal placat cu marmură roz de Carrara sunt dispuse circular. Ai zice că seamănă cu o horă. Forma sa fără colţuri are, însă, o explicaţie cât se poate de pragmatică: Ateneul a fost construit pe un teren pe care deja fuseseră turnate temeliile unui circ.
Clădirea este una dintre cele mai fotografiate monumente ale Bucureştiului dar, din păcate, puţini ajung să se bucure de un concert în magnifica sa Sală Mare.
Foto: Shutterstock
