Jane Dieulafoy, arheologul care a făcut descoperiri memorabile. Prima femeie care a purtat pantaloni în spaţiul public francez
Arheolog, explorator şi scriitor francez în secolul al XIX-lea, Jane Dieulafoy a primit din partea guvernului Legiunea de Onoare, cea mai înaltă distincţie civilă şi militară din Franţa, şi permisiunea legală de a purta pantaloni în spaţiul public, în afară de unele situaţii de excepţie, cum ar fi fost călăritul sau mersul pe bicicletă.
După război, Jane şi soţul său şi-au dorit să aibă parte de mai multe aventuri decât ceea ce le-ar fi dăruit Franţa. Până la urmă, au făcut excursii în Egipt, Maroc şi Persia (acum Iran) şi şi-au cultivat pasiunea pentru istorie, antichitate, arheologie. În 1879, soţul lui Jane a renunţat la meseria sa de inginer la calea ferată pentru a se pregăti pentru o viaţă de explorare, iar în anul 1882, excursia spre un oraş antic din Persia s-a dovedit a fi, de fapt, locul unei foste capitale a unui imperiu, scrie Nationalgeographic.com.
Jane Dieulafoy, o familistă convinsă care şi-a dorit să exploreze
Născută Jane Magre în 1851 în oraşul Toulouse din sudul Franţei, Jane a crescut într-o familie tradiţională şi le-a moştenit valorile sociale şi religioase. Era catolică, o familistă convinsă, drept pentru care se opunea divorţului şi putea oricând să lupte pentru ţara ei. În acele vremuri, deşi femeile primeau diverse etichete sociale sau de altă natură, Jane a scăpat de denigrări. Asta s-a datorat, în primul rând, căsătoriei sale cu inginerul Marcel-Auguste Dieulafoy, care a durat 46 de ani, dar şi descoperirilor memorabile pe care le-a făcut în fosta capitală antică Susa, în vestul Iranului de astăzi. Muzeul Luvru din Paris găzduieşte artefacte unice, aduse de către Jane şi soţul ei, încă din 1888.
Soldatul Jane
Jane l-a cunoscut pe Marcel Dieulafoy în oraşul lor natal, în 1869, la scurt timp după ce şi-a terminat studiile la o mănăstire din afara Parisului. De altfel, materiile pe care le-a învăţat erau istoria, limbajul antic şi modern, arta şi pictura. După ce Marcel s-a întors din Algeria pentru a monitoriza reparaţiile infrastructurilor, s-au căsătorit în anul 1870. În soţul său, Jane a găsit prietenul ideal, pasionat de arhitectură şi de călătorii, care a acceptat-o aşa cum era.
Două luni mai târziu, a izbucnit războiul franco-prusac, iar Marcel s-a înrolat ca şi căpitan de ingineri. Jane a vrut să i se alăture, dar nu să le aducă mâncare şi apă soldaţilor, ci ca să lupte pe front. Şi-a tuns părul, a îmbrăcat o uniformă de soldat şi s-a alăturat celorlalţi. Nimeni nu a ştiut că este o femeie soldat. După război, în 1871, Jane s-a întors în oraşul Toulouse, şi-a lăsat părul să crească şi a purtat din nou fuste, iar soţul său şi-a reluat activitatea de inginer civil. În 1879, când lui Marcel Dieulafoy i s-a permis să călătorească în Persia, Jane a început să studieze istoria persanilor, şi-a cumpărat o cameră foto şi a urmat un curs de fotografie.
Călătoria în Persia, la mii de kilometri
În februarie 1881, Jane şi Marcel au început prima lor călătorie memorabilă în Persia, cu destinaţia la Susa. Pe atunci, Jane avea 30 de ani şi s-a îmbrăcat din nou ca un bărbat, ceea ce i-a permis să călătorească prin Persia fără a fi nevoie să adere la tradiţiile locale pentru femei. Nu purta voal şi călărea fără escortă. Prezenţa unei femei într-o astfel de expediţie ar fi fost atât de insensibilă din punct de vedere cultural, cât şi periculoasă. Ambii soţi purtau arme şi au avut mai multe ocazii să le folosească. Cuplul a suferit de boli, s-a confruntat cu invaziile de insecte, cu hoţii de pe drumuri pustnice, dar a ajuns în final la Susa la începutul lui 1882. Pe tot parcursul călătoriei, Jane a scris jurnale şi a fotografiat monumentele şi oamenii de acolo. Jurnalele ei au fost ulterior publicate într-o revistă de călătorii franceză. În plus, fotografiile sale au ilustrat cele cinci volume ale seriei “Arta antică a Persiei”, scrise de soţul ei şi publicate între anii 1884-1889. Desenele cu arcaşi de pe monumentele vechi au devenit obsesia lui Jane, considerându-i “fiii” ei.
Întoarcerea acasă
În 1886, guvernul francez i-a acordat lui Jane Legiunea de Onoare, una dintre cele mai înalte distincţii ale naţiunii. În loc să poarte rochii, Jane a decis că este mai comod pentru ea să aibă îmbrăcăminte bărbătească şi să-şi menţină părul scurt. Totodată, i s-a acordat permisiunea oficială de a purta pantaloni în spaţiul public.
Jane Dieulafoy a sfidat o lege veche de 100 de ani. Cu alte cuvinte, femeilor le-a fost interzis încă din anul 1800 să poarte pantaloni. La sfârşitul secolului al XIX-lea, doar persoanele care mergeau cu bicicleta sau călăreau aveau voie să facă acest lucru. Legea a rămas în vigoare până în 2013, când a fost revocată oficial de guvernul francez.
Mulţi ani la rând, cuplul a călătorit şi în alte părţi, cum ar fi Spania şi Africa. După ce a izbucnit Primul Război Mondial, Jane a făcut campanie pentru ca femeile să ocupe şi ele poziţii în armată. Jane a murit în mai 1916, la vârsta de 64 de ani, în timp ce soţul ei a mai trăit doar patru ani după tragicul eveniment.
