Importanţa spălatului pe mâini

Multe infecţii virale sunt transmise în urma contactului cu suprafeţe sau persoane infectate, aşa că spălatul pe mâini îl poate proteja pe copil împotriva unor astfel de afecţiuni. Orice boală contagioasă poate fi evitată dacă cel mic se ocupă corespunzător de igiena mâinilor. În colectivul de la grădiniţă sau de la şcoală acesta este expus mai multor boli ale copilăriei, precum scarlatina, iar în astfel de cazuri prevenirea este cea mai bună soluţie. Atât copiii, cât şi adulţii trebuie să se spele pe mâini ori de câte ori urmează să mănânce, să pregătească masa sau să îngrijească o rană. Spălatul pe mâini este obligatoriu după folosirea mijloacelor de transport în comun, a toaletei sau după tuse sau suflarea nasului. Spălarea frecventă a mâinilor trebuie să devină un obicei pentru copil, mai ales la şcoală. Aceasta trebuie făcută cu atenţie, cu săpun, şi să acopere întreaga zonă a mâinilor şi a încheieturilor. Zonele trecute cu vederea cel mai des sunt cele dintre degete şi sub unghii. O spălare corectă ar trebui să dureze 20 de secunde.

Motivele pentru adoptarea unei alimentaţii echilibrate

Mesele cât mai colorate şi diverse pregătite pentru copil încă de la o vârstă fragedă îl vor învăţa să iubească toate alimentele. Dacă acesta nu este obişnuit cu legume sau fructe, nu va reuşi să înţeleagă importanţa lor pentru o dietă sănătoasă. Oferă-i mereu informaţii educative, pe limba lui, despre toate ingredientele pe care le foloseşti pentru fiecare masă. În acest fel, copilului îi va fi mai uşor să înveţe de ce trebuie să evite anumite preparate. Dacă vrei ca acesta să ocolească mâncarea fast-food trebuie să faci mai mult decât să îi interzici să o consume. Dacă înţelege ce efecte poate avea o astfel de dietă asupra organismului pe termen lung, va putea să facă singur cele mai bune alegeri. Mesele sănătoase trebuie să devină o obişnuinţă şi pentru părinţi atunci când au un copil, pentru că ei sunt cele mai bune exemple. De asemenea, discuţiile despre sănătate şi alimentaţie trebuie gândite în funcţie de vârsta copilului, pentru a evita să-l bombardezi cu informaţii noi.

Comunicarea detaliilor despre simptome şi stări

Dacă îl asculţi pe cel mic şi îl înveţi să comunice cât mai uşor cu tine, va putea să-ţi ceară ajutorul mai repede atunci când ceva nu merge bine. Fie că este vorba de dureri de cap, de burtă sau greaţă, el trebuie să poată identifica stările negative prin care trece şi să ceară cât mai repede ajutorul părinţilor sau profesorilor. Când copilul are dificultăţi în a fi deschis şi sincer cu cei din jur este posibil să ascundă anumite probleme sau să nu ştie să le spună pe nume. În aceeaşi categorie intră şi stările psihice cu care se poate confrunta de-a lungul vieţii. Copilul trebuie să ştie când să ceară ajutor şi să nu aştepte ca situaţia să se înrăutăţească. Perioadele mai sensibile precum cele ale adolescenţei îşi lasă amprenta asupra oamenilor prin schimbări hormonale care pot declanşa episoade depresive sau de anxietate. Acestea pot apărea şi prin simpla dezvoltare cognitivă şi coincide cu momentele în care tinerii învaţă mai multe despre viaţă şi încep să îşi pună întrebări importante. Fii o sursă de inspiraţie pentru copilul tău şi oferă-i toate şansele de a-ţi povesti despre orice durere care îl încearcă.

Procesul de învăţare la care este expus copilul tău încă de la începutul vieţii trebuie să cuprindă şi comunicarea clară despre importanţa sănătăţii lui şi a celor din jur. Foloseşte fiecare ocazie pentru a-i oferi o lecţie şi ajută-l să înţeleagă de ce trebuie să procedeze într-un anumit fel şi nu doar pentru că asta spun regulile.

Sursa foto: pexels.com