Adică de ce să nu te bucuri şi tu, ca omul, de un nufăr, de un copac? De ce să nu te extatziezi în faţa frumuseţii greu de scris a unei plăntuţe exotice, de ce să nu te bucuri, simplu, de o culoare, de un parfum? Să-ţi laşi telefonul acasă şi, pentru cât timp vrei tu, să-ţi încarci bateriile de la florile care ştiu cel mai bine să se încarce de soare? Îţi zic: e o bucurie atât de simplă, atât de la îndemână, încât e şi păcat să să o păstrezi doar pentru tine.

Cluj-Napoca: un simbol al oraşului

Grădina Botanică „Alexandru Borza“ din Cluj-Napoca e un loc recunoscut pentru frumuseţea lui specială şi e un adevărat simbol al oraşului. Se întinde pe o suprafaţă de 14 ha. Aici cresc plante din Dobrogea, dar au fost aduse chiar şi specii de flori din Caucaz şi Himalaya. Actul de naştere al acestui loc destinat nu numai recreerii, ci şi studiului şi educaţiei a fost semnat în 1920. Anual, grădina e vizitată de peste 150.000 de persoane. Sunt păstrate herbarele unor personalităţi ale botanicii autohtone, care au stat la baza alcătuirii unei lucrări de interes ştiinţific – Flora României, în 13 volume. Dacă vrei doar să te relaxezi, vizitează grădina romană sau cea japoneză, şi nu rata rosariumul, care conţine circa 250 de soiuri de trandafiri.

Iaşi: cea mai veche din ţară

Grădina Botanică „Anastasie Fătu“ din Iaşi a fost inaugurată în 1856 de naturalistul care dă numele locului. E cea mai veche din ţară. E faimoasă pentru colecţia generoasă de trandafiri – 800 de soiuri - , care, însă, nu ocupă decât o mică parte din cele circa 100 de hectare. Colecţia e unică în ţară şi a fost recunoscută de Federaţia Internaţională a Societăţilor de Trandafiri. Cine vine aici trebuie să admire şi varietăţile de trandafiri obţinute la noi– Luchian, Foc de Tabără şi Rosa bunda. În lunile februarie-august sunt prezentate colecţii de azalee, camelii, orhidee, cactuşi, bonsai, iar în lunile septembrie-noiembrie sunt expuse crizanteme, fructe, seminţe, varză, sfeclă, ardei şi dovleci decorativi, în aranjamente originale.

Bucureşti: sere după model belgian

Grădina Botanică „Dimitrie Brândză“ din Bucureşti a fost inaugurată în 1891, după ce construirea şi popularea serelor, de către Dimitrie Brândză, unul dintre întemeietorii şcolii botanice româneşti, împreună cu peisagistul belgian Louis Fuchs. Sera veche a grădinii a fost construită între 1889-1891, după modelul serelor din Liège, Belgia. În timpul Primului Război Mondial, când a fost folosită de trupele germane, a fost grav avariată. A avut de suferit şi după bombardamentele din 4 aprilie 1944, din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Atunci a fost distrusă o mare parte din cele 700.000 de planşe ale herbarului. Astăzi, e o oază de linişte şi culoare în cartierul Cotroceni şi acoperă o suprafaţă de 17,5 ha. Adăposteşte 10.000 de plante aduse din toate colţurile lumii.

Jibou: acvariu şi grădină japoneză

Grădina Botanică „Vasile Fati“ din Jibou, judeţul Sălaj, prezintă publicului colecţii unice de plante exotice şi indigene. Ocupă 24 de hectare – practic, parcul de agrement al castelului medieval care a fost reşedinţa familiei Wesselényi – şi este amplasată la altitudinea de 272 m. Are un relief spectaculos, cu denivelări care alternează cu suprafeţe întinse. Sunt organizate sere de colecţie, de microproducţie şi de cercetare, un acvariu şi o superbă grădină japoneză. De reţinut că plantaţia de bază a sectorului dendrologic datează din 1781 şi conţine numeroase şi valoroase specii lemnoase exotice.

Ştiai că...

...Galaţiul se laudă cu propria sa grădină botanică? Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răzvan Angheluţă“ din localitate a fost înfiinţat în 1956 şi îşi etalează colecţiile pe malul Dunării, în zona de traversare cu bacul.

Sursa foto: adevarul.ro