Tensiunea sau presiunea arterială reprezintă forţa sângelui exercitată asupra pereţilor arterelor atunci când inima bate sau atunci când inima se odihneşte, potrivit specialiştilor de la Medicover. 

Tensiunea arterială sistolică este presiunea exercitată asupra pereţilor arterei atunci când inima îţi bate. Tensiunea arterială diastolică este presiunea exercitată asupra pereţilor arterei atunci când inima se odihneşte, între bătăi. 

Tensiunea arterială (TA) se măsoară în milimetri de mercur (mm Hg). Pentru a determina dacă cineva are o tensiune crescută, cunoscută medical ca hipertensiune arterială sistemică, specialiştii clasifică următoarele rezultate în categorii: 

Presiunea arterială normală

Potrivit Insider, tensiunea arterială normală este considerată atunci când:

TA sistolică: mai mică de 120 mm Hg

TA diastolică: mai mică de 80 mm Hg

Dacă rezultatele se învârt în jurul acestor valori, înseamnă că, în general, inima este sănătoasă. Cu toate acestea, chiar dacă ai tensiune arterială normală, anumiţi factori îţi pot creşte riscul de a dezvolta hipertensiune arterială în timp.

Factorii sunt:

  • Fumatul 
  • Lipsa exerciţiilor fizice
  • Obezitatea 
  • Consumul excesiv de sare 
  • Prea puţin potasiu în alimentaţie 
  • Consumul excesiv de alcool 
  • Istoric familial de hipertensiune arterială

Tensiunea arterială scăzută sau hipotensiune arterială 

Uneori, tensiunea arterială poate fi mai mică decât în ​​mod normal. Iată valorile: 

TA sistolică: mai mică de 90 mm Hg

TA diastolică: sub 60 mm Hg

Tensiunea arterială scăzută sau hipotensiunea arterială nu este întotdeauna un motiv de îngrijorare - de fapt, este adesea inofensiv şi poate chiar să indice o stare de sănătate bună. Cu toate acestea, trebuie să ceri părerea medicului atunci când tensiunea arterială scăzută este însoţită de următoarele simptome:

  • Ameţeală
  • Respiraţie rapidă şi superficială
  • Setea neobişnuită
  • Stări de greaţă

Acesta poate fi un rezultat al anumitor afecţiuni sau în urma administrării unor medicamente. Tensiunea arterială scăzută poate fi asociată cu boala Parkinson, cu modificările hormonale şi cu sarcina.

Creşterea tensiunii arteriale

Hipertensiunea arterială sistemică (HTA) este considerată atunci când:

HTA sistolică: 120 până la 129 mm Hg

HTA diastolică: mai mică de 80 mm Hg

Acesta este primul semn de avertizare pentru hipertensiune arterială - şi este adesea numit pre-hipertensiune arterială. Medicul îţi poate recomanda anumite modificări ale stilului tău de viaţă pentru a reduce eficient o tensiune mărită, şi anume:

  • Menţinerea unei greutăţi corporale normale 
  • Mai mult sport 
  • Mai puţin sodiu în alimentaţie 
  • O dietă echilibrată 
  • Limitarea consumului de alcool 
  • Evitarea fumatului 
  • Gestionarea stresului 

Hipertensiune arterială: Prima etapă 

HTA sistolică: 130 până la 139 mm Hg

HTA diastolică: 80 - 89 mm Hg

În general, medicamentele nu sunt considerate necesare pentru a trata hipertensiunea arterială la aceste valori şi, în schimb, ar trebui să faci alegeri mult mai echilibrate pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii.

Hipertensiune arterială: Etapa a doua 

HTA sistolică: mai mult de 140 mm Hg

HTA diastolică: mai mult de 90 mm Hg

În timp ce modificarea intensă a stilului de viaţă pentru reducerea tensiunii arteriale este încă necesară, specialiştii pot recomanda, în acest caz, medicamente pentru scăderea tensiunii arteriale la o valoare normală. O hipertensiune arterială netratată poate avea impact negativ asupra sănătăţii tale şi poate provoca insuficienţă cardiacă, accident vascular cerebral sau insuficienţă renală. 

Criza hipertensivă

O criză hipertensivă este considerată atunci când:

HTA sistolică: mai mult de 180 mm Hg

HTA diastolică: mai mult de 120 mm Hg

Aceste valori sunt periculoase şi necesită asistenţă medicală imediată, mai ales dacă sunt combinate cu următoarele simptome:

  • respiraţie scurtă 
  • dureri de cap 
  • dureri de spate 
  • stări de amorţeală
  • probleme de vedere 

O criză hipertensivă poate duce la deteriorarea organelor şi indică un risc crescut de accident vascular cerebral, atac de cord şi alte consecinţe care pot pune viaţa în pericol. 

Cât de des trebuie să măsori tensiunea arterială?

Dacă ai tensiune arterială normală şi medicul crede că ai un risc scăzut de a dezvolta hipertensiune arterială, probabil că aceasta va fi măsurată doar o dată pe an, la un control de rutină. Cu toate acestea, dacă prezinţi risc sau te confrunţi cu hipertensiune arterială, medicul îţi poate recomanda să verifici tensiunea arterială inclusiv acasă.

Dacă ai un kit de măsurare a tensiunii arteriale acasă, ar trebui să îţi măsori tensiunea arterială de două ori dimineaţa şi de două ori seara, cu o pauză de un minut între citiri. 

Partea gonflabilă a manşetei tensiometrului ar trebui să acopere complet cel puţîn 80% din braţ, iar manşetă trebuie să fie pusă pe pielea goală, nu peste un tricou. 

Poziţionează manşetă la 2 cm deasupra plicii cotului, scriu specialiştii de la clinică Regina Maria. 

În cazul în care există o diferenţa de 5 milimetri coloana de mercur (mm Hg) sau mai mult între cele două rezultate, fă o a treia măsurătoare.

 
FOTO: Shutterstock.com