Educaţia pozitivă se bazează pe principiile psihologiei pozitive, care se ocupă de studiul calităţilor ce îi ajută pe oameni să evolueze pozitiv, să se dezvolte şi să ducă o viaţă fericită. Iar toate aceste calităţi se formează încă din copilărie.

Când folosim conceptul de educaţie pozitivă, ne referim la aspectul de utilitate, astfel încât să asigurăm pe termen lung atât binele copilului, cât şi binele adultului. Iar când spunem bine ne referim la a şlefui atitudini, resurse, abilităţi, strategii pentru a face faţă provocărilor vieţii şi a atinge succesul dorit, potrivit psihologului Laura-Maria Cojocaru, preşedinte şi fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI). Astfel, specialistul afirmă că educaţia pozitivă ne arată cum să ghidăm copilul pentru a obţine comportamentul şi rezultatul dorit.

Care sunt aspectele recomandate de acest tip de educaţie?

1. Trebuie să ignori comportamentul nepotrivit al copilului: nerăbdare, insistenţă pentru a primi ceva ce nu are nevoie sau chiar e nepotrivit pentru un copil, tras de haine, ţipete, tăvălit pe jos, cuvinte nepotrivite etc. Copilul învaţă că primeşte atenţie dacă-i tot răspunzi critic (critica este tot o formă de atenţie!) sau îi satisfaci cerinţa ca să ”scapi” de el.

2. Rămâi atent şi apreciază verbal orice lucru bun pe care îl face copilul tău, indiferent cât de mic este şi, chiar dacă este doar o parte din ceea ce-ti doreşti să realizeze. “Apreciază precizând doar aspectul concret pe care observi că l-a reuşit. De exemplu: îţi doreşti să-şi pună jucăriile la loc în dulap după ce a încheiat joaca şi copilul pune doar o parte. Spune-i: apreciez că ai pus la loc în dulap jocul de Lego şi îţi mulţumesc că în felul acesta m-ai ajutat să le strâng mai repede!". Concluzia: Învaţă-l că primeşte atenţie când alege o cale potrivită!”, explică psihologul Laura-Maria Cojocaru.

3. Atunci când apreciezi copilul pentru o reuşită, oricât de mică ar fi, caută să modifici formula ”apreciez că …, da dar, puteai mai mult/ mai bine” , cu formula ”ştiu că poţi mai mult, mai bine, da dar apreciez că ai făcut X lucru, este un bun început”. Fă acest lucru pentru a menţine copilul motivat, încrezător, cu atenţia pe aprecierea deja primită şi pe dorinţa de a face continuu ceva ca s-o menţină.

4. Ca părinţi/educatori, rămâneţi în acord în faţa copilului. “Dacă există păreri diferite, acestea se discută doar în doi se negociază şi se comunică apoi copilului de către ambii părinţi, aceştia menţinând acordul în prezenţa sa”, declară psihologul.

5. Ţine-te de cuvânt faţă de copil, atât în privinţa lucrurilor relaxante, plăcute, de ”răsplată”, cât şi în privinţa ”pedepselor”/restricţiilor stabilite împreună cu copilul pentru situaţiile nedorite. “Respectarea cuvântului dat, punerea în practică şi menţinerea a ceea ce spunem, cu alte cuvinte echilibrul dintre vorbă şi faptă, va râmâne un model de viaţă pentru copil”, conchide psihologul.

FOTO Shutterstock