Nu toate răţuştele supravieţuiesc până toamna
În plimbările noastre prin parc, ne bucurăm să vedem raţe sălbatice, înotând alături de puii lor. Şi ne întrebăm: se simt bine acolo, în apă, nu se pierd de mama lor, ce mănâncă, ce pericole îi pândesc. Ei bine, pericole sunt, astfel că doar jumătate dintre pui ajung la maturitate Raţele sunt păsări semiacvatice, unele care pot zbura, altele fiind incapabile de acest mod de deplasare. Sunt foarte bune înotătoare, penajul dens şi acoperit de grăsime împiedică ajungerea apei la piele. Oasele sunt foarte uşoare, conţinând mult aer în ele, iar picioarele sunt cu solzi, extremitatea distală fiind cu membrane mari între degete pentru un înot eficient.
Unele raţe pătrund până la fundul apei pentru a prinde peşti ori mici moluşte,dar se mulţumesc şi cu ierburi,fructe,legume ori insecte. Cuibul este deseori plasat între ierburi înalte la marginea apelor stătătoare.
Corpul este destul de greu,dar mai mic comparativ cu gâsca sau lebăda. Raţele formează perechi durabile pentru un an sau mai mulţi. Masculul este mai colorat decât femela,iar în perioada de curtare masculii pot fi provocaţi de femelă pentru a se confrunta,în acest fel alegându-şi masculul mai capabil de a o proteja.
O raţă sălbatică face aproximativ 5 pui,însă doar 2-3 ajung la maturitate. Unii se pierd,alţii sunt vânaţi sau mor de foame. Comunicarea între indivizi se face atât pe cale vizuală,cât şi prin vocalizele specifice,cele mai puternice fiind cele de chemare a puilor.
