Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, obezitatea este definită ca acumulare anormală sau excesivă de grăsime care prezintă un risc pentru sănătate. Un indice de masă corporală (IMC) peste 25 este considerat supraponderal, iar peste 30 este considerat obezitate.  Problema obezităţii a ajuns la proporţii epidemice, peste 4 milioane de oameni murind în fiecare an ca urmare a obezităţii. Rata obezităţii continuă să crească la adulţi şi copii. Conform statisticilor, din 1975 până în 2016, prevalenţa copiilor şi adolescenţilor supraponderali sau obezi cu vârsta cuprinsă între 5-19 ani a crescut de patru ori de la 4% la 18% la nivel global.

„Astăzi mai multe persoane sunt obeze decât subponderale în toate regiunile globului, cu excepţia Africii sub-sahariene şi a Asiei. Odată considerată o problemă doar în ţările cu venituri ridicate, obezitatea este acum în creştere dramatică în ţările cu venituri mici şi medii, în special în mediile urbane. Marea majoritate a copiilor supraponderali sau obezi trăiesc în ţările în curs de dezvoltare, unde rata de creştere a fost cu peste 30% mai mare decât cea din ţările dezvoltate, conform datelor oferite de OMS‟, declară medicul chirurg Mihai Ionescu.

Mediul în care trăim ne împinge spre mâncat excesiv şi activitate fizică minimă

„Epidemia actuală de obezitate este cauzată în mare măsură de un mediu care promovează consumul excesiv de alimente şi descurajează activitatea fizică. Deşi oamenii au dezvoltat mecanisme fiziologice excelente pentru a se apăra împotriva pierderii în greutate corporală, au mecanisme fiziologice slabe pentru a se apăra împotriva creşterii în greutate corporală atunci când alimentele sunt prezente din abundenţă.

Soluţia este să reuşim să avem control asupra dimensiunilor porţiilor de mâncare, să avem o dietă cu conţinut scăzut de grăsimi şi calorii şi activitatea fizică regulată. Se dovedeşte însă dificil să adopţi şi să menţii aceste comportamente în mediul actual. Deoarece obezitatea este dificil de tratat, eforturile politicilor de sănătate publică trebuie îndreptate spre prevenţie‟, spune medicul chirurg Mihai Ionescu.

Cum ne afectează mâncatul emoţional

„Dorinţa de a mânca şi poftele pot fi uşor învăţate. Expunerile frecvente la alimente foarte gustoase fac ca posibilităţilor zilnice de asociere cu mâncarea gustoasă sa fie aproape infinite. De fiecare dată când alimentele sunt ingerate, există posibilitatea asociativă a consumului respectiv cu indicii din acel moment. Spre exemplu, dacă cineva mănâncă ciocolată în fiecare seară după cină în jurul orei opt, în curând va simţi dorinţa de ciocolată chiar înainte sau în jurul orei opt.

Chiar şi atunci când cineva este sătul, un semnal care prezice consumul poate provoca dorinţe alimentare, de exemplu, doar gândul la cât de delicios ar fi un anumit desert ar putea face oamenii să se simtă „flămânzi” şi să mănânce, chiar şi atunci când au luat deja o masă copioasă, ceea ce duce explicit la creşterea riscului de alimentaţie în exces. De asemenea, emoţiile si trăirile asociate anumitor obiceiuri de alimentaţie pot provoca în timp mâncatul emoţional‟, declară medicul chirurg Mihai Ionescu.

În ce măsură ne influenţează genetica?

„În general, ereditatea obezităţii este responsabilă într-un interval de 40% - 70%. Analizele sunt foarte detaliate, dar, pe scurt, s-a constatat că în familiile pacienţilor există măcar o rudă mai in vârstă care se luptă cu obezitatea‟, spune medicul Mihai Ionescu.

Alimentaţia hipercalorică şi apetitul redus pentru legume

„Cele mai vinovate alimente în aportul ridicat de calorii sunt dulciurile si băuturile dulci. Se remarcă negativ consumul scăzut de legume, doar 8% din pacienţi afirmând că le preferă. Conform EUROSTAT, România ocupă ultimul loc în Comunitatea Europeană în privinţa consumul de legume şi fructe, cu numai 35% din populaţie consumând zilnic astfel de alimente.

Apoi,  alimentele, în special cele hiper-palatabile (hipergustoase, bogate în grăsimi, bogate în zahăr), pot duce la o formă de dependenţă. Companiile alimentare au formule foarte bine concepute pentru aceste tipuri de alimente, pentru a le face plăcute şi pentru a spori consumul, după cum a declarat Tera Fazzino, profesor asistent de psihologie la Universitatea din Kansas‟, adaugă medicul chirurg Mihai Ionescu.

Preţurile accesibile ale alimentelor au contribuit la creşterea ratei obezităţii

„Studiul Food Prices and Body Fatness Among Youths indică faptul că preţul alimentelor, ajustat cu inflaţia, a scăzut în ultimele decenii contribuind la recenta epidemie de obezitate.

Acest studiu a examinat efectele preţurilor meselor în restaurantele de tip fast-food şi a la carte, preţurile fructelor şi legumelor şi preţurile alimentelor consumate acasă, inclusiv carne, lapte, ouă, cartofi, pâine albă, zahăr, cafea şi cereale.

Preţurile reduse la fast-food, asociate cu greutatea crescută la adolescenţi

În perioada comunistă preţurile legumelor şi fructelor nu erau ridicate, iar mare parte a populaţiei îşi procura alimentele din mediul rural ori din pieţe. După 1989, situaţia s-a schimbat. În ultimele două decenii, fast-food-ul a devenit accesibil in Romania şi este mai ieftin sa mânaci în aceste locaţii decât sa încerci să găteşti o masă acasă‟, declară medicul chirurg Mihai Ionescu.

Alimentaţia dăunătoare s-a schimbat în ultimele decenii

„La început anilor 70 alimentele conţineau cantităţi importante de grăsimi. Odată cu sesizarea nivelurilor crescânde ale obezităţii, spre sfârşitul anilor 80 s-au scăzut grăsimile din alimente, dar, din păcate, au fost înlocuite cu glucide (zaharuri). Astfel, demersul de scădere a prevalentei obezităţii nu a avut succes, ci, dimpotrivă, din anii 80 până în prezent, prevalenţa obezităţii s-a dublat în ţările cu regim de viaţă şi alimentaţie occidentale‟, încheie medicul chirurg Mihai Ionescu.

Chirurgia, o soluţie pentru persoanele cu obezitate

Pentru majoritatea pacienţilor obezi, soluţia de a scăpa de kilogramele în plus şi de riscurile majore care le pun în pericol viaţa, o reprezintă chirurgia bariatrică. Sunt mai multe tipuri de intervenţii chirurgicale în acest sens, două dintre acestea fiind cele de micşorare a stomacului şi cea de montare a unui inel gastric.

Mihai Ionescu este medic primar în chirurgie generală, cu competenţă în chirurgia obezităţii, oncologică, laparoscopică şi chirurgia planşeului pelvin. Este membru în Colegiul Medicilor din România, Societatea de Chirurgie, Asociaţia Română de Chirurgie Endoscopică (ARCE) Asociaţia Europeană de Chirurgie Endoscopică (EAES) şi în Consiliul Medical General (GMC-UK). Actualmente el conduce departamentul de chirurgie generală şi metabolică al spitalului Medicover Bucureşti.