Artroza este o boală degenerativă şi este cauzată de uzura cronică a cartilajului care îmbracă articulaţiile şi care are rol de amortizare a şocurilor. Cartilajul este un ţesut ferm, alunecos, care permite mişcările articulare fără frecare. În artroză, din cauza deteriorării cartilajului, se ajunge la frecarea articulaţiilor (la contact os pe os). Principalii factori de risc care determină apariţia artrozei, în diferite localizări (genunchi, şold, mână, coloană vertebrală şi picioare) sunt: ereditatea, tulburările endocrine (hipotiroidismul), tulburările de nutriţie (obezitatea), suprasolicitarea articulaţiei, vârsta, sexul sau densitatea osoasă.

Vârsta, sexul şi cauzele genetice

Odată cu înaintarea în vârstă, structurile articulaţiilor se deteriorează ca urmare a activităţilor zilnice care le solicită. Însă nu doar vârstnicii sunt afectaţi de artroză, ci şi personele mai tinere. În cazul acestora, cauza apariţiei afecţiunii poate fi un traumatism sau o poziţionare incorectă a articulaţiei. De asemenea, înainte de vârsta de 50 de ani, femeile au o prevalenţă mai scăzută decât bărbaţii, însă, după această vârstă, riscul de artroză creşte semnificativ în rândul femeilor. Acest fapt poate fi pus pe seama menopauzei, atunci când nivelul estrogenilor scade, ceea ce favorizează apariţia gonartrozei şi coxartrozei. Un alt factor important în apariţia artrozei este predispoziţia genetică. Astfel, o persoană poate fi mai predispusă să dezvolte artroză dacă în familia sa există un istoric al acestei afecţiuni.

Excesul de greutate şi traumatismele la nivelul articulaţiilor

Obezitatea este un factor de risc, mai ales în cazul artrozei de la nivelul şoldului (coxartroza) şi de la nivelul genunchiului. Acest lucru se explică prin surplusul de greutate, care exercită o presiune excesiv de mare asupra articulaţiilor în cauză. Alte cauze ale atrozei pot fi şi traumatismele suferite la nivelul articulaţiilor. De exemplu, acestea pot fi afectate ca urmare a unui accident, a unei lovituri sau  a unei leziuni profunde. Indiferent că s-a întâmplat în copilărie sau la maturitate, toate aceste traumatisme pot duce, în timp, la o forma de artroză. Solicitarea extremă a articulaţiilor, prin şocurile repetate încasate de acestea, sunt, de asemenea, un factor risc, mai ales în cazul atleţilor şi al sportivilor de performanţă.

Sfatul specialistului

Dr. Vasilia Iorgoveanu, medic specialist reumatolog, Clinica Neuroaxis

În momentul actual nu există un tratament care să vindece boala artrozică sau să determine creşterea de cartilaj, însă sunt metode care încetinesc progresia bolii şi atenuează semnificativ durerea. Cea mai eficientă cale este îsă combată factorii care pot accentua presiunea în articulaţii, de exemplu, obezitatea. De aceea, se recomandă scăderea în greutate până la atingerea valorilor normale pentru grupa de vârstă. În acest sens, sunt necesare exerciţii de cel puţin de trei ori pe săptămână pentru tonifierea musculaturii şi pentru a asigura o susţinere mai bună articulaţiei afectate. Sunt recomandate exerciţii tip pilates sau activităţi sportive precum înotul sau aqua gym. Kinetoterapeutul vă poate sfătui suplimentar asupra combinaţiei potrivite de exerciţii. Pentru reducerea unui stres suplimentar la nivelul articulaţiei afectate recomand mersul pe jos cel puţin 30 minute, utilizarea unui baston de mers (walking stick) şi o încălţăminte adecvată (talpă moale şi o înălţime de aproximativ trei cm în regiunea călcâiului). Ca suplimente alimentare, sunt recomandate cele cu glucozamină şi chondroitin sulfat, componente care se află în mod normal în structura cartilajului. Majoritatea substanţelor sunt extrase din scoică, aşa că nu sunt recomandate pacienţilor alergici la fructe de mare. De asemenea, trebuie administrate cu prudenţă la pacienţii diabetici pentru că pot creşte nivelul de zahăr din sânge (glicemia).

Sursă foto: theraworxrelief.com