Limba este un organ musculos, sensibil şi mobil, acoperit de mucoasă având nuanţe, mai deschise sau mai închise, de roz, pe care se află papilele gustative. 

O limbă “nesănătoasă” se poate observa atât la nivelul culorii, cât şi la felul în care mesteci sau înghiţi. O culoare neobişnuită, ceea ce simţi atunci când mesteci sau înghiţi ori dacă limba prezintă anumite umflături sau bube dureroase, toate aceste aspecte le poţi observa şi, astfel, poţi solicita o consultaţie la medic. 

O limbă albă 

Dacă observi nişte pete albe, cu textură cremoasă, ca de brânză, poate fi un semn al infecţiei fungice la nivelul cavităţii bucale. Apar, de obicei, atunci când, în urma administrării de medicamente, există un dezechilibru al bacteriilor din gură. Persoanele care se confruntă cu o astfel de infecţie orală sunt bebeluşii şi copiii mici, adulţii, persoanele care suferă de diabet, care folosesc proteză dentară sau care urmează un tratament inhalator pentru astm sau boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC).

Atunci când petele albe şi groase nu pot fi “răzuite” de pe limbă, sub limbă sau în interiorul obrajilor, acestea pot fi un simptom al leucoplaziei orale, o boală care are potenţial de a se transforma în cancer. O vizită la medicul dentist poate diagnostica boala. 

O limbă roşie 

O culoare roşiatică ar putea fi un semn precoce al bolii Kawasaki, o afecţiune rară şi serioasă care inflamează vasele de sânge din organism şi cauzează febră intensă, de obicei, la copiii sub cinci ani. Pe de altă parte, o limbă roşie poate fi şi un simptom al scarlatinei. O altă cauză a unei limbi roşie poate fi deficienţa de vitamine din complexul B, ca de exemplu, vitamina B3, B9 sau B12. 

O limbă “păroasă”, de culoare închisă 

Potrivit Ce se întâmplă, doctore?, limba păroasă, neagră este o afecţiune benignă, temporară, nedureroasă a cavităţii bucale care determină aspectul blănos, întunecat al limbii. Acest aspect particular al limbii este dat de dezvoltarea în exces a unei bacterii la nivelul gurii şi nu produce probleme de sănătate.

De altfel, papilele gustative se pot multiplica sau se alungesc, de aceea pot duce la un aspect al limbii de culoare închisă şi păroasă. În cazul în care cele fire şi pete de culoare albă nu se pot “răzui” sau şterge, acestea pot fi un simptom al leucoplaziei orale păroase. O limbă de culoare închisă, spre negru, poate fi şi cauza administrării unor medicamente sau a unei igiene orale precare. 

Senzaţie de arsură 

Dacă simţi ca şi cum ai fi băut o cafea extrem de fierbinte ori ai gustat dintr-o supă care frigea, poate fi un semn că suferi de glosodinie sau Sindromul de gură arsă. Pentru unele persoane, anumite alimente acide, cum ar fi ananasul, sau spălatul pe dinţi ori folosirea unei ape de gură le poate da senzaţia de limbă “arsă”. Cauzele care provoacă acest sindrom nu sunt clare, de aceea este necesar să ceri sfatul unui medic. 

O limbă dureroasă şi cu umflături 

Dacă te confrunţi, deasupra ori sub limbă, cu umflături sau băşici mici, dureroase şi roşiatice şi, mai ales, dacă nu dispar după o perioadă, acestea pot fi un simptom al cancerului oral. Este firesc să te doară limba, ca de exemplu în cazul în care te-ai muşcat, însă dacă durerea persistă şi dacă prezintă şi pete roşiatice ori albe, ar trebui să ceri imediat ajutorul medicului. Nu în toate cazurile, cancerul oral provoacă dureri. 

O limbă fisurată

O limbă crăpată sau fisurată poate avea legătură cu Sindromul Down sau Sjogren şi psoriazis. Cauzele nu sunt foarte clare, însă pot apărea de la naştere sau din timpul copilăriei. Sfatul este să îţi periezi uşor limba pentru a elimina resturile de mâncare sau bacteriile. 

O limbă mare

Macroglosia se referă la creşterea în volum a limbii şi poate fi congenitală, apărută încă din copilărie, ori se poate dobândi la vârsta adultă. Câteva dintre cauzele apariţiei unei limbi mari sunt acromegalia (o boală endocrină rară), hipotiroidismul, Sindromul Down sau tipuri diferite de alergii. 

În concluzie, sfatul este să apelezi la un medic dentist sau la medicul de familie atunci când schimbările pe care le-ai observat în cavitatea ta bucală persistă mai mult de două săptămâni. 

FOTO Shutterstock.com