Vechii celţi aveau o sărbătoare numită Samhain,care corespunde oarecum  calendaristic cu Halloween şi Ziua Morţilor,fiind considerată drept „Anul Nou Celtic“. Ei credeau că,în acele două zile,timpul s-ar opri în loc şi bariera dintre lumi ar deveni foarte subţire permiţând spiritelor,bune sau rele,să o traverseze. Astfel,oamenii ar putea intra în contact cu cei dispăruţi. De Samhain,spiritele strămoşilor erau invitate în casă spre cinstire,în timp ce spiritele rele erau gonite. Tocmai nevoia de a îndepărta spiritele rele a creat obiceiul purtatului de măşti şi costume. În Scoţia,spiritele erau întruchipate de tineri mascaţi,îmbrăcaţi în alb. 

Info

 
În anul 835 d.Hr,Biserica romano-catolică a decis ca ziua de 1 noiembrie să devină sărbătoarea creştină a Tuturor Sfinţilor,respectiv Hallowmas sau All Hallows. Numele de „Halloween“ şi mare parte din tradiţiile de azi ale acestei sărbători îşi au rădăcinile în perioada engleză veche.
 

Obiceiuri care au dăinuit în timp

 
De Halloween,oamenii obişnuiau să sculpteze napi şi să facă felinare pentru a lumina sufletele din Purgatoriu. Napul era folosit în Irlanda şi Scoţia,imigranţii veniţi în America de Nord au preferat însă dovleacul indigen,fiindcă era mai mare,se procura şi se modela mai uşor. Azi,dovleacul sculptat este specific pentru Halloween. 
 
În ziua de 31 octombrie sau în preajma ei,de obicei vinerea şi sâmbăta dinainte de Halloween,se ţin petreceri cu costume.
 
Costumele de Halloween sunt tradiţional modelate după figurile supranaturale,precum monştri,schelete,fantome,vrăjitoare şi diavoli. 
 
Costumarea şi colindatul erau de actualitate în Scoţia de Halloween la sfârşitul secolului al XIX-lea. Tradiţia a pătruns şi în Statele Unite la începutul secolului al XX-lea,atât în rândul adulţilor,cât şi al copiilor. Primele costume de Halloween produse în masă au apărut în magazinele americane în anii 1930,când obiceiul de colinda a devenit deosebit de popular.
 
Cu ocazia acestei sărbători,în State,copiii-mascaţi în vrăjitori,mumii sau alte personaje-colindă pe la case întrebând „Trick or Treat?“ (Păcăleală sau dulciuri? sau,varianta adaptată,Ne daţi ori nu ne daţi?) ameninţând persoana colindată că,dacă nu le dă dulciuri,va avea parte de o farsă de toată frumuseţea. În alte ţări,Halloween este serbat prin parade şi carnavaluri. 
 

Cimitirul vesel de la Săpânţa are iz de... Halloween! 

 
Să faci haz de… necazul implacabil al sfârşitului este un obicei mai rar întâlnit,dar se pare că eficient! Iar Halloween-ul o demonstrează cu prisosinţă. Se ştie că atitudinea veselă în faţa morţii era un obicei şi la daci,care credeau în viaţa veşnică-pentru ei,moartea fiind doar pragul spre o altă lume. Dacii nu vedeau moartea cu tragism ca pe un sfârşit inevitabil,ci ca pe o şansa de a-l întâlni pe zeul lor suprem Zamolxe,motiv de bucurie. O rămăşiţă a acestei filozofii a făcută posibilă apariţia Cimitirului vesel de la Săpânţa.
 

Ştiai că...

 
În bisericile orientale,prima duminică după Rusalii este Duminica Tuturor Sfinţilor,echivalentul sărbătorii Tuturor Sfinţilor din calendarul apusean? În zonele de interferenţă apuseană,credincioşii ortodocşi şi greco-catolici sărbătoresc însă Luminaţia în seara zilei de 1 noiembrie.