Cei mai cunoscuţi ucigaşi somnambuli din istorie. Au fost achitaţi în ciuda crimelor înfăptuite

1 shutterstock 613107485 jpg jpeg

Somnambulismul este o tulburare care se manifestă între somn şi starea de veghe. Se caracterizează prin faptul că somnambulul acţionează în timp ce nu este conştient şi poate chiar să ucidă.

Simon Fraser a ucis un monstru care era fiul său în realitate

Un soţ şi tată scoţian de 27 de ani din Glasgow pe nume Simon Fraser, a visat în dimineaţa zilei de 10 aprilie 1878 că un monstru a venit prin podea pentru a-i ataca familia. Simon l-a apucat şi l-a lovit de podea, după care s-a trezit din somn şi a descoperit că, de fapt, monstrul era fiul lui de un an şi jumătate şi că îi spărsese capul. Nu era prima dată când Simon avea probleme grave legate de somn.

Suferea de somnambulism, de pavor nocturn şi avusese un lung şir de coşmaruri în care un monstru alb sau o fiară sălbatică pătrundea în casa lui noaptea pentru a-i ataca familia. Nu a negat ceea ce a făcut şi a spus poliţiştilor că el chiar credea că apără însuşi copilul pe care îl ucisese.

Martorii la procesul său au mărturisit că a fost afectat mult timp de astfel de vise în timpul cărora a provocat răni multora. Sora lui a mărturisit că aproape o strangulase o dată şi cu altă ocazie, a trebuit să fie salvat din mare după ce sărise în somn pentru a o salva pe ea de la înec. Tatăl său a relatat cum s-a trezit odată în timp ce Simon, adolescent fiind, îl călca în picioare şi-l bătea.

Juriul s-a lămurit în scurt timp că Simon nu era responsabil pentru acţiunile sale. Curtea a decis apoi să cheme martori experţi pentru a depune mărturie despre sănătatea sa, pentru a stabili dacă ar trebui să fie eliberat sau să fie trimis într-un azil de nebuni pentru tot restul vieţii sale.

După ce a auzit mărturia a doi experţi medicali, dintre care unul a opinat că Simon este sănătos, s-a dat şi verdictul: Simon nu fusese responsabil pentru acţiunile sale şi era considerat sănătos. În consecinţă, a fost eliberat. Cu toate acestea, pentru a se asigura că nu va face rău altcuiva în timpul somnului, Simon avea grijă ca noaptea să fie încuiat din exterior de soţia sa, pentru a nu putea ieşi.

Robert Ledru, detectivul care a investigat propria crimă

În anul 1887, Robert Ledru era un detectiv de poliţie din Paris, în vârstă de 35 de ani, care era considerat unul dintre cei mai buni din Franţa, aşa că atunci când autorităţile au cerut ajutor pentru un caz misterios de marinari dispăruţi, Ledru a fost trimis să le dea o mână de ajutor. A ajuns în portul Normandiei, seara, şi s-a culcat devreme. Când s-a trezit, a doua zi dimineaţă, a fost surprins să descopere că pantofii şi şosetele îi erau umede.

Când a ajuns la secţia de poliţie din Le Havre, i s-a spus că acel caz al marinarilor dispăruţi pentru care fusese chemat avea prioritate redusă, deoarece a avut loc o crimă în timpul nopţii pe plaja unui om de afaceri pe nume Andre Monet, care a fost descoperit cu faţa în jos, împuşcat. Victima nu fusese jefuită.

Ledru s-a dus pe plajă pentru a investiga locul crimei şi a observat urme care duceau şi se îndepărtau de cadavru. După ce le-a examinat, a părut tulburat, remarcând că păreau familiare. A rămas acolo pe plajă, uitându-se la amprente ore întregi. În cele din urmă, s-a ridicat şi le-a spus jandarmilor veniţi acolo că nu este nevoie de investigaţii suplimentare, întrucât a soluţionat crima, iar ucigaşul este el însuşi. Din revolverul său lipsea un glonţ, iar pantofii şi şosetele umede îl indicau tot pe el ca fiind crimnalul. Ledru a concluzionat că a fost somnambul în timp ce a ajuns pe plajă în acea noapte, când a întâlnit şi a împuşcat pe Monet.

La început, poliţiştii au fost sceptici, iar şefii lui Ledru au crezut că detectivul suferă o criză temporară provocată de suprasolicitare şi stres. Cu toate acestea, testarea balistică a dovedit că glonţul recuperat la locul crimei fusese tras din revolverul lui Ledru. A fost închis şi a fost ţinut sub supraveghere constantă.

În timp ce se afla în închisoare, autorităţile i-au dat un revolver descărcat. Într-o noapte, Ledru s-a ridicat şi a tras asupra unui gardian, ceea ce a convins autorităţile că este, într-adevăr, un somnambul omucid. De atunci şi până la moartea sa, cincizeci de ani mai târziu, în anul 1937, Ledru a fost ţinut într-o fermă retrasă, în afara Parisului, supravegheată de medici şi de personal înarmat.

Esther Griggs şi-a aruncat copilul pe fereastră în timpul somnului

În 1859, Esther Griggs, o mamă săracă a trei copii care locuia într-una din mahalalele Londrei, a fost arestată şi adusă în faţa instanţei după ce şi-a aruncat bebeluşul pe fereastra locuinţei, provocându-i răni care pun viaţa în pericol. Esther a susţinut că a visat că unul dintre fiii ei a trezit-o, spunându-i că a izbucnit un incendiu, aşa că şi-a aruncat copilul pe fereastră, încercând să-l salveze. Incendiile erau o ameninţare permanentă în Londra acelor vremuri. În primele ore ale dimineţii din ziua fatidică, o femeie fusese auzită strigând „O, copiii mei! Salvează-mi copiii!”. Poliţiştii au fost chemaţi şi au intrat în clădire, dar înainte de a ajunge la apartamentul din care au ieşit ţipetele, au auzit acel zgomot sticlă spartă. Esther a răspuns la uşă. Era tulburată şi întreba disperată poliţiştii despre bebeluşul ei: „Au prins-o? Probabil că l-am aruncat pe fereastră“. Fereastra nu fusese deschisă şi se pare că Esther aruncase copilul prin aceasta. După cum a raportat poliţia, dacă nu ar fi sosit la timp, probabil că şi-ar fi aruncat şi ceilalţi doi copii pe fereastră.

Autorităţile au aşteptat noutăţi despre starea bebeluşului pentru a stabili acuzaţiile împotriva Esther şi, atunci când copilul şi-a revenit în cele din urmă, un juriu a fost împuternicit s-o pună sub acuzare pentru agresiune cu intenţia de ucidere. După deliberare, juraţii au refuzat s-o acuze pe femeie, constatând că Esther Griggs se afla într-o stare de somnambulism sau suferea de pavor nocturn (teroare nocturnă) şi nu era conştientă de acţiunile ei în momentul faptei.

Esther Griggs a devenit un studiu de caz standard la cursurile de drept penal din şcolile de drept britanice şi din alte ţări, cu privire la prezenţa sau absenţa mens rea (elementul mental al intenţiei unei persoane care înfăptuieşte o crimă) necesară pentru culpabilitatea penală.

FOTO: Shutterstock



Recente

obiceiuri demodate jpg
Celine Dion  foto   Instagram jpg
Eva Mendes, Ryan Gosling  jpg
cuplu  foto   Shutterstock jpg
Singurul om inmormantat pe Luna  Sursa foto shutterstock 1454730908 jpg
Emmanuel Macron, Brigitte Macron  foto Shutterstock jpg
Robert Downey Jr, Susan Downey  jpeg
Matthew Perry, în comă două săptămâni colaj  Sursa   Shutterstock jpg
Camilla Parker jpeg
Click! Pentru Femei jpeg
Olivia Munn, Christie Brinkley  foto   Shutterstock jpg
Chuck Norris  foto   Shutterstock, Imdb jpg
Familia Regala, obiceiuri alimentare jpg
Sharon Stone și Billy Baldwin  foto   Shutterstock, Sliver (1993) jpg
haine jpg
Angelina Jolie jpg
Lily Allen  foto   Shutterstock jpg
probleme in cuplu jpg
menstruatie  jpg
Christina Applegate jpg