Sunt multe ipoteze care încearcă să explice de ce data de 1 aprilie e dedicată păcălelilor. Una este legată de reforma calendaristică din Evul Mediu, alta o leagă de vechile sărbători antice în cadrul cărora se făceau tot soiul de farse, sau de faptul că ar fi o continuare a vechilor rituri de feritilitate şi de trecere.

Anul Nou... de primăvară

O ipoteză larg răspândită face referire la reforma calendaristică din secolul al XVI-lea. Puţini ştiu că în Evul Mediu, în multe regiuni din Europa, Anul Nou se serba în zile diferite – 1 martie, 25 martie, 25 decembrie - , conform calendarului iulian. În Franţa, spre exemplu, Anul Nou începea la date diferite, în funcţie de provincie – dar acolo unde începea la 25 martie, sărbătorile de celebrare se prelungeau până pe 1 aprilie.

Inadaptaţii noului calendar

Prin edict regal, suveranul Carol al IX-lea al Franţei a decis, în 1564, ca anul să înceapă, oficial, pe 1 ianuarie. Papa Grigore al XIII-lea a extins această măsură pentru toate ţările creştine, odată cu adopţia calendarului gregorian, în 1582. Legenda spune însă că mulţi au avut dificultăţi în a se adapta noului calendar, iar alţii nici măcar nu au ştiut de schimbare. Toţi aceştia au continuat să celebreze schimbarea anului pe data de 1 aprilie – aşa au început glumele pe seama inadaptaţilor.

Un obicei importat din Vest

La noi, farsele de 1 aprilie sunt de factură relativ recentă şi ţin de aşa-numita cultură târgoveaţă – de mediile urbane, unde se împrumutau multe din obiceiurile Occidentului. Probabil că ziua farselor a fost importată din Franţa, modelul apusean al vechii Românii. Acolo, însă, 1 aprilie se celebra puţin mai altfel: celui păcălit i se striga expresia „Peşte de aprilie!“ sau i se lipea pe spate o hârtie înfăţişând un peşte. În vechile dicţionare franceze, a da cuiva un „peştişor de aprilie“ înseamna a-l însărcina cu o sarcină inutilă, pentru a-l lua apoi peste picior.

Un simbol creştin denaturat

De ce peştişor şi nu gărgăriţă sau miel? În Evul Mediu, aprilie era considerată prima lună a primăverii şi o prelungire a perioadei de post, când creştinii nu puteau mânca decât peşte. Tot vietatea marină făcea trimitere la ihtusul creştin, simbol al Mântuitorului. Când cineva era luat peste picior, i se agăţa de haine o reprezentare grafică a peştelui, reprezentare care căpăta astfel o semnificaţie opusă celei consacrate. Focloriştii mai leagă expresia „peşte de aprilie“ şi de ieşirea din zodia Peştilor, ultimul semn al iernii şi ultima zodie din Horoscop.

De la ziua minciunilor la cea a nebunilor

Cu sau fără peşte, ziua farselor se sărbătoreşte peste tot în Europa, ba chiar şi peste ocean sau în îndepărata Asie. Americanii, canadienii şi britanicii celebrează „April Fool’s Day“ (ziua nebunilor), scoţienii fac farse de „Gowk“ sau „Cuckoo“, germanii au „Aprilscherz“. Olandezii, belgienii, italienii, suedezii, polonezii, românii, ba chiar şi japonezii şi chinezii se amuză copios de 1 aprilie. În Portugalia şi în Brazilia, ziua se numeşte „Dia das mentiras“ (ziua minciunilor), iar în Rusia se numeşte „Den durakov“ (ziua proştilor).

Ştiai că...

... în Spania şi în America Latină există o sărbătoarea asemănătoare celei de 1 aprilie, care se celebrează însă pe 28 decembrie? Este aşa-numita „zi a sfinţilor inocenţi“ sau „masacrul inocenţilor“, care comemorează masacrul nou-născuţilor din Betleem. De fapt, este o reminiscenţă a unor vechi rituri păgâne şi este prilej de glume şi de păcăleli.

... în India, echivalentul zilei de 1 aprilie se numeşte Holi? Este sărbătoarea în care oamenii aruncă unii în alţii cu apă şi cu pulberi colorate, prilej de râsete şi distracţie.

Calendar creştin

30 martie – 5 aprilie

1 aprilie – Credincioşii romano-catolici sărbătoresc Paştele. Creştinii ortodocşi şi greco-catolici celebrează Intrarea Domnului în Ierusalim (Duminca Floriilor).

5 aprilie – Pentru credincioşii ortodocşi, este Sfânta şi Marea Joi. În toate bisericile creştin-ortodoxe se citeşte Denia celor 12 Evanghelii. E dezlegare la ulei şi vin.

Sursa foto: bullguard.com