Pentru că folosirea deodorantului nu era o opţiune, egiptenii s-au orientat spre plante şi spre alte substanţe naturale pentru a-şi ţine sub control mirosul corporal. Ei măcinau ierburi, flori şi rădăcini, formau o pastă şi o combinau cu ulei, pentru a face o cremă pe care o aplicau la subraţ. De asemenea, istoricii au descoperit că egiptenii foloseau în reţetele deodorantelor şi: nuci, broască ţestoasă zdrobită, ouă de struţ, amestecuri de terci şi răşini, scorţişoară şi tămâie. Deodorantele nu erau aplicate doar pe axile, unele femei le aplicau şi pe cap.

Ce plante îi ajutau să aibă o respiraţie proaspătă? 

Întrucât, respiraţia proaspătă era importantă pentru egipteni, iar ei nu aveau posibilitatea să îşi cumpere, la fel ca astăzi, pastă de dinţi, egiptenii mestecau diverse ierburi, precum pătrunjel sau mentă în timpul zilei sau după mese. De asemenea, ei îşi fabricau un produs din ierburi parfumate, scorţişoară sau tămâie, caju, pin şi miere, pe care îl foloseau pe post de bomboană aromată. Istoricii cred că aceste bomboane, găsite în vechile case egiptene, reprezentau metode prin care egiptenii păstrau menta.

Citeşte şi: Părinţii lui Tutankhamon erau, cel mai probabil, fraţi. Faraonul, afectat de incestul din familia sa 

Cosmetice, pentru o stare bună de sănătate