Superstiţiile de Anul Nou. Fii atentă la semnele care îţi pot aduce sănătate, noroc şi bani în 2022!
Când bate miezul nopţii la puntea dintre ani, cerurile se deschid, iar energiile, atât cele bune, cât şi cele nefaste îţi conturează traseul în anul care vine.
În minutul magic, în care vechiul an ne părăseşte lăsând loc celui nou, se crede că unele forţe, venite de dincolo de înţelegerea noastră, ne influenţează viitorul. Dacă eşti superstiţioasă şi nu vrei să fii luată prin surprindere, află care sunt credinţele vechi referitoare la noaptea dintre ani şi ce obiceiuri stranii are fiecare popor de Revelion.
Credinţe comune
În societăţile arhaice se credea că spiritele malefice se tem de zgomote puternice şi de lumină şi, de aceea, în noaptea dintre ani, se aprindeau focuri mari şi se făcea zgomot, pentru a îndepărta răul. În zilele noastre, focurile şi tobele au fost înlocuite cu artificii, petarde şi pocnitori care marchează trecerea într-un nou an fără ghinioane. Şi clopoţeii sunaţi cu putere alungă spiritele rele.
Se crede că Anul Nou trebuie să te prindă cu haine noi, de preferat de culoare roşie, care să-ţi aducă iubire şi să te ţină departe de deochi.
Când gongul bate miezul nopţii, trebuie să ai mâncare în farfurie şi bani în buzunar. Iar dacă te săruţi cu persoana iubită sub vâsc, vei avea parte de fericire alături de ea tot anul.
Nu împrumuta bani sau obiecte de preţ şi ai grijă să fii la zi cu datoriile sau taxele. Iar dacă nu ai apucat să duci gunoiul la timp, n-o face tocmai în noaptea dintre ani.
Nu te certa, nu te supăra şi nu plânge pe 31 decembrie ori pe 1 ianuarie, ca să nu ai un an cu evenimente triste. Şi, orice ar fi, nu povesti despre rude defuncte, accidente sau fantome, întrucât e noaptea în care spiritele umblă libere.
Despre copiii născuţi pe 1 ianuarie se spune că vor avea noroc toată viaţa.
Ciudăţenii pe mapamond
Dacă cei mai mulţi se sărută sub vâsc, irlandezele necăsătorite îl pun sub pernă, să-şi viseze ursitul (ca busuiocul în tradiţia românească). Bărbaţii sunt mai interesaţi de soarta ţării şi spun că, dacă va bate vântul dinspre vest, va fi bunăstare, dacă bate dinspre est, britanicii (cu care nu se prea înţeleg) vor domina politica.
Femeile nemăritate din Belarus aşteaptă noaptea de Anul Nou ca să afle dacă se vor căsători. Ele ţin în mână câteva boabe de porumb, cu care ademenesc un cocoş. Potrivit tradiţiei, fata căreia îi dă târcoale cocoşul, se va căsători în anul următor.
Tot în speranţa găsirii unui partener, brazilienii întâmpină noul an cu lenjerie intimă foarte colorată. De obicei se poartă nuanţe vesele de roşu şi galben.
Şi în Venezuela, cei care îşi caută sufletul pereche poartă lenjerie roşie.
În Ecuador, în schimb, lenjeria galbenă este preferată, ca aducătoare de optimism. Tot ce-u rău este distrus prin arderea, la miezul nopţii, a unor sperietori de ciori.
Filipinezii poartă în noaptea dintre ani veşminte cu buline şi pun pe masă mâncăruri în formă rotundă, având convingerea că vor avea parte de prosperitate, pentru că cercurile invocă monedele. De asemenea, aruncarea monedelor la miezul nopţii semnifică belşug.
Tot pentru belşug, belgienii ascund sub farfurie o monedă, pentru a avea bani tot anul.
Grecii mănâncă de Revelion turta „Vasilopita“ (denumită astfel după numele Sfântului Vasile), în interiorul căreia e ascuns un bănuţ. Turta se taie exact la miezul nopţii şi cine nimereşte bănuţul va avea noroc în anul care vine.
Portughezii de pe insula Madeira mănâncă 12 smochine simbolizând 12 dorinţe pentru anul ce vine, iar spaniolii mănâncă 12 boabe de struguri, câte unul pentru fiecare lună din anul ce urmează. În funcţie de cât de dulce este, aşa va fi şi luna respectivă: mai bună sau mai dificilă.
Vietnamezii cred că un zeu stă în fiecare casă, iar în de Anul Nou se duce la cer. Acolo, el spune cât de bun sau rău a fost fiecare membru al familiei în anul care a trecut. Zeul călătoreşte pe spatele unui crap, de aceea vietnamezii obişnuiesc ca, de Revelion, să cumpere un crap viu, căruia îi dau drumul în rău.
Scoţienii cred că prima persoană care va intra în casă de Anul Nou („Hogmanay“) va aduce fie noroc, fie ghinion. Anul cel nou va fi norocos dacă această persoană este un bărbat brunet, care aduce un dar.
Americanii şi ruşii au găsit, în toată vrajba, un punct comun: la cumpăna dintre ani, lasă toate uşile şi ferestrele deschise, pentru ca anul vechi să plece imediat şi să facă loc celui nou. Şi tot ruşii, pentru a scăpa de ghinion, beau un cocteil „tulbure“ făcut din votcă, suc de lămâie şi apă de la robinet, denumită „apa murdară“.
În Danemarca, oamenii sparg farfurii în uşa vecinilor in noaptea de Anul Nou, cioburile fiind considerate aducătoare de noroc. Familia care are cele mai multe cioburi în faţa casei va avea cel mai mult noroc în anul ce urmează.
Locuitorii din Napoli, Italia, aruncă pe fereastră obiecte vechi, simboluri ale anului care a trecut. În noaptea de Anul Nou, numită „Capodanno“, italienii obişnuiesc să pună pe masă mâncăruri speciale, despre care se spune ca aduc bogăţie şi abundenţă.
În Mexic, sesiunile de spiritism sunt foarte populare în preajma Revelionului. Mexicanii comunică cu spiritele morţilor în sesiuni organizate de preoţi specializaţi. Pe lângă credinţa în comunicarea cu lumea de dincolo, mexicanii îşi scot afară bagajele, pentru călătorii bune în anul ce vine, şi agaţă figurine în formă de oaie pe clanţa uşii, pentru prosperitate.
Chilienii din oraşul Talca îi întrec pe mexicani, petrecând Revelionul în cimitir, alături de rudele defuncte. Porţile cimitirului se deschid la ora 11 noaptea, iar localnicii sunt întâmpinaţi de muzică clasică în surdină şi de lumini estompate, transformând cimitirul într-un loc festiv.
@shutterstock
