Mănăstirea Brâncoveanu, un lăcaş renăscut din cenuşă

De cum treci de poarta maiestoasă din lemn a mănăstirii şi păşeşti pe aleea mărginită de flori, vrei să-i descoperi toate tainele. Retrasă, aflată la poalele munţilor Făgăraş, Mănăstirea Brâncoveanu este un lăcaş încărcat de istorie şi atins de divin.

Mănăstirea este localizată în satul Sâmbăta de Sus, judeţul Braşov, pe valea râului Sâmbăta. La origini era doar o biserică de lemn, construită în 1657, din iniţiativa vornicului Preda Brâncoveanu, bunicul voievodului Constantin Brâncoveanu. Cel din urmă a moştenit domeniul de la Sâmbăta de Sus şi a ridicat mănăstirea cu ziduri din piatră. În plus, în perioada când Transilvania era sub administraţie habsburgică, a salvat-o de nenumărate ori de la distrugere.

După moartea domnitorului, cu toate intervenţiile făcute de boierii Nicolae şi Emanuil Brâncoveanu către guvernul Transilvaniei, mănăstirea nu a putut fi salvată. A fost distrusă cu tunurile în noiembrie 1785. Dintre toate clădirile mănăstirii, biserica nu a putut fi demolată. Ea a rămas în ruină vreme de aproape un secol şi jumătate, timp în care pe zidurile ei au început să crească arbori. Pe la începutul secolului al XX-lea, sub Mitropolitul Nicolae Bălan, s-a început restaurarea bisericii, fiind păstrate picture veche din interior şi stilul brâncovenesc al arhitecturii. Pe lângă această biserică veche medievală, în complex se mai găseşte o clădire construită relative recent care adăposteşte o biserică nouă, foarte spaţioasă, sfinţită în anul 1993. Biserica nouă poartă hramul Sfinţilor Martiri Brâncoveni, la fel ca întreaga mănăstire.

Mai citeşe şi: Parcul Natural Comana, atracţie de weekend pentru copii şi aventurieri

Ştiai că…

…la 21 iulie 1992, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a canonizat pe domnitorul martir Constantin Brâncoveanu împreună cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ştefan, Radu şi Matei, şi cu ginerele său, sfetnicul Ianache? Sărbătoarea lor este înscrisă în calendarul orthodox, sub denumirea de Sfinţii Martiri Brâncoveni şi are loc în data de 16 august.

Academia Sâmbăta, centru de spiritualitate şi cultură

A fost inaugurată la sărbătoarea ,, Adormirea Maicii Domnului”, din 15 august 2003. Se află în afara mănăstirii, aproape de intrare. Clădirea găzduieşte o bibliotecă, săli de conferinţe şi locuri de cazare. Este destinată celor interesaţi de studiul cărţilor vechi, de artă şi de cultură.

Fântâna Izvorul Tămăduirii, loc de reculegere

Atestată documentar din secolul al XVI-lea, fântâna este cea mai veche piesă din incinta mănăstirii. A fost restaurată mai întâi de Mitropolitul Nicolae Bălan, iar mai recent s-a construit în jurul ei un baldachin sculptat în lemn de stejar. De-a lungul timpului, s-au ţesut multe întâmplări miraculoase şi legende privind fântâna. Oamenii mărturisesc că apa băută din acel loc i-a vindecat de boli sau că i-a ajutat să-şi găsească alinarea sufletului. Tot în acest complex monahal, se găsesc un superb foişor de lemn, cunoscut sub numele de ,,foişorul spovedaniei”, şi un lac, cu o privelişte minunată către munţii Făgăraş.

Mai citeşte şi: Insula Eghina, locul unde s-a arătat sfinţia părintelui Nectarie

Izvorul şi Chilia lui Arsenie Boca

De la mănăstire, există un drum prin pădure către Izvorul Părintelui Arsenie Boca, fost stareţ al sfântului lăcaş în perioada 1942-1948. Oamenii se opresc aici pentru un popas, îşi umplu sticle cu apă din izvor, la fel crezând în puterea ei vindecătoare. Există bănci şi măsuţe pentru cei care vor să se odihnească sau să ia o gustare. Tot în apropiere, se află Pârtia de Shi Drăguş şi un restaurant. Zona nu abundă în pensiuni şi vile pentru turişti, de aceea este bines să-ţi faci rezervare din timp, dacă vrei să o vizitezi. Există câteva pensiuni cochete chiar lângă pădure, unde vei simţi cu adevărat aerul proaspăt de munte.

 

De la mănăstire, traseul spre Chilia lui Arsenie Boca se parcurge pe jos în circa două ore şi jumătate, pe un drum montan destul de anevoios. Până la cabana ,,Valea Sâmbetei” se ajunge relative uşor, însă de aici şi până la Chilie, aflată la 1.600 m altitudine, trebuie să mergi pe o potecă îngustă, astfel încât prăpastia pe care o vezi în jos îţi taie respiraţia. Numită şi ,,peştera”, scobitura în piatră, împodobită cu icoane şi cu flori, are o înălţime de aproximativ 1,75 m şi o lăţime de 0,8 m.

 

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

#fagarasmountains #neverstopexploring #chiliaparinteluiarsenieboca #hiking #beautifulplace #happymoments #freedom

A post shared by Cristina Ionita (@marycris1412) on

 

Mai citeşte şi: Corbii de Piatră, mănăstirea rupestră cu două altare


Sursa foto: arhiva personală/Instagram